Sfinții zilei de 25 septembrie în calendarul ortodox. Povestea Cuvioasei Eufrosina și a Sfântului Serghie de Radonej

Biserica Ortodoxă îi pomenește pe 25 septembrie 2026 pe Sfânta Cuvioasă Eufrosina din Alexandria și pe Sfântul Cuvios Serghie de Radonej. Calendarul ortodox amintește în această zi atât povestea unei tinere care a ales viața monahală, cât și lucrarea duhovnicească a unuia dintre cei mai cunoscuți sfinți ai Rusiei.

Sfânta Cuvioasă Eufrosina a trăit în Alexandria în secolul al V-lea, în vremea împăratului Teodosie cel Mic. Tradiția Bisericii arată că venirea ei pe lume a fost răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile stăruitoare ale părinților săi.

La vârsta de 12 ani, Eufrosina și-a pierdut mama și a rămas în grija tatălui său, Pafnutie. Ajunsă la 18 ani, tânăra a refuzat căsătoria dorită de tată, alegând să-și închine viața lui Dumnezeu prin monahism.

Pentru a-și îndeplini dorința, ea a părăsit în taină casa părintească. Îmbrăcată în haine bărbătești, s-a prezentat la o mănăstire de monahi.

Starețul a primit-o fără să-i cunoască adevărata identitate și a pus-o sub ascultarea părintelui Agapit. În obște, Eufrosina a fost cunoscută sub numele de Smaragd.

Timp de 38 de ani, ea a trăit ca monah fără ca ceilalți să știe că este femeie. Viața sa a fost una de rugăciune, ascultare și nevoință.

Între timp, tatăl său, Pafnutie, nu a încetat să sufere după dispariția fiicei. Spre sfârșitul vieții Sfintei Eufrosina, el a ajuns la mănăstirea în care aceasta trăia pentru a primi sfaturi duhovnicești.

Starețul l-a îndrumat pe Pafnutie către monahul Smaragd. Când l-a văzut, Eufrosina și-a recunoscut imediat tatăl, însă nu i-a dezvăluit pe loc adevărul.

Eufrosina i-a cerut să se întoarcă la mănăstire peste trei zile. Când Pafnutie a revenit, ea se afla pe patul de moarte și i-a mărturisit că monahul Smaragd este fiica lui.

Descoperirea l-a marcat profund pe Pafnutie. După moartea fiicei sale, el a renunțat la viața lumească, a îmbrăcat haina monahală și a rămas în aceeași mănăstire până la sfârșitul vieții.

Tot pe 25 septembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Cuvios Serghie de Radonej. El este considerat una dintre personalitățile importante ale renașterii vieții monahale isihaste rusești.

Sfântul Serghie s-a născut la 3 mai 1313 și a trecut la cele veșnice la 25 septembrie 1391, la vârsta de 78 de ani. Viața sa a fost dedicată rugăciunii, nevoinței și slujirii lui Dumnezeu.

Numele său este strâns legat de Lavra Sfânta Treime, unul dintre cele mai importante așezăminte monahale ale Rusiei, aflat în apropierea Moscovei. Sfântul este considerat ctitorul acestei mari lavre.

Cinstirea Sfântului Serghie este legată și de sfintele sale moaște, către care credincioșii s-au îndreptat de-a lungul timpului. Pentru tradiția ortodoxă rusă, el rămâne o figură majoră a vieții duhovnicești și monahale.