ULTIMĂ ORĂ! CUTREMUR ADMINISTRATIV ÎN ROMÂNIA! 26 DE JUDEȚE AR PUTEA DISPĂREA DE PE HARTĂ. Ce se întâmplă cu Argeșul și Piteștiul?

ULTIMĂ ORĂ! CUTREMUR ADMINISTRATIV ÎN ROMÂNIA! 26 DE JUDEȚE AR PUTEA DISPĂREA DE PE HARTĂ. Ce se întâmplă cu Argeșul și Piteștiul?

Se pregătește cea mai radicală redesenare a României din ultimele decenii! Județele ar putea fi șterse de pe actuala hartă administrativă, primăriile ar putea fi reorganizate, iar centrele de putere locală s-ar putea muta în alte orașe. Un scenariu discutat în interiorul PSD vizează reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15, prin comasarea actualelor unități administrative. Iar Argeșul se află printre județele care ar putea supraviețui acestei reorganizări, cu Piteștiul în postura de posibil centru administrativ regional.

CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS? 

Nu este vorba despre o simplă ajustare a granițelor sau despre câteva primării comasate. Varianta analizată ar putea schimba din temelii organizarea administrativă a României, cu efecte asupra instituțiilor, conducerilor județene și întregii administrații locale.

Scenariul a fost prezentat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială. Acesta a confirmat că reorganizarea trebuie să vizeze inclusiv județele, nu doar comunele.

26 de județe ar putea dispărea! Argeșul, printre puținele centre care ar rezista

Una dintre variantele luate în calcul pornește de la modelul celor 15 Curți de Apel din România. Practic, județele actuale ar putea fi reunite în structuri teritoriale mult mai mari, iar orașele în care funcționează aceste instanțe ar deveni centre administrative regionale.

În această formulă, Argeșul ar putea să-și păstreze statutul, iar Piteștiul ar avea un avantaj major: este deja unul dintre cele 15 centre judiciare ale țării, cu sediul Curții de Apel. Alături de Argeș, printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava, Cluj și Brașov, în funcție de configurația finală.

În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea pierde statutul de județe independente și ar urma să fie absorbite de structuri administrative mai mari. Cu alte cuvinte, ceea ce astăzi reprezintă 41 de județe ar putea deveni o hartă cu doar 15 mari centre administrative.

Cum s-ar redesena România. Județe întregi, reunite sub aceeași administrație

Schimbările ar putea fi spectaculoase în toate regiunile țării. În vest, Bihorul ar putea prelua rolul de centru administrativ pentru o regiune care ar include și Satu Mare. Timișul și-ar păstra statutul, însă Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi integrate în aceeași structură.

În Oltenia, Doljul ar deveni principalul centru de putere administrativă, prin reunirea cu Olt, Gorj și Mehedinți. Această direcție este susținută și de lideri PSD din regiune, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-est, Constanța ar putea absorbi Tulcea, iar Prahova ar urma să devină centrul unei structuri care ar include și Buzău și Dâmbovița.

În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea deveni principalele centre regionale, în timp ce Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi integrate în noile structuri.

Nici Bucureștiul nu scapă! Primăria Generală ar putea fi desființată

Poate cea mai surprinzătoare propunere din scenariul analizat vizează chiar Capitala. Primăria Generală a Municipiului București ar putea fi desființată, iar primăriile de sector ar urma să preia atribuțiile actualei administrații municipale.

Nici Ilfovul nu ar mai exista ca județ distinct. Localitățile componente ar putea fi reorganizate și integrate în noua structură teritorială. O asemenea decizie ar produce un adevărat cutremur administrativ și politic, având în vedere importanța Bucureștiului și a județului Ilfov în configurația politică națională.

Dragoș Benea: „Dacă nu ne atingem și de reconfigurarea județelor, degeaba ne-am apucat”

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea a explicat că reorganizarea județelor este esențială pentru reforma pregătită de partid. Acesta a invocat modelul Curților de Apel, dar a subliniat că numărul final al viitoarelor unități administrative nu a fost stabilit.

„Aș putea să propun ca exemplu modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient. Asta nu înseamnă că vor fi 15 județe, dar e un punct de plecare pentru o discuție”, a declarat Dragoș Benea, într-un interviu pentru G4Media.

Mai mult, acesta a precizat că sunt analizate variante cu un număr cuprins între 12 și 22 de județe. „Eu nu vreau acum să avansez cifre 15, 18, 20, poate vor fi 22, poate vor fi 12. Tot acești indicatori vor spune. Dar ce pot eu să vă spun e că vom aborda această discuție a județelor. Dacă nu, mai bine stăteam acasă”, a afirmat liderul social-democrat.

Nu dispar doar județele! Mii de comune ar putea fi reorganizate

Reforma nu se oprește la nivel județean. PSD analizează și comasarea comunelor, prin stabilirea unor praguri minime de populație. Sunt luate în calcul trei variante: 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori.

Dacă pragul ar fi stabilit la 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar putea intra în procesul de reorganizare. În cazul pragului de 3.000 de locuitori, ar fi vizate aproximativ 1.600 de comune. Atenție însă: includerea unei comune în procesul de reorganizare nu înseamnă automat dispariția localității, ci integrarea acesteia într-o structură administrativă mai mare.

Ce urmează pentru Argeș?

Pentru Argeș, miza este una majoră. În scenariul bazat pe modelul celor 15 Curți de Apel, județul s-ar putea număra printre centrele care își păstrează statutul administrativ, iar Piteștiul ar putea deveni un pol regional și mai important. Totuși, până la prezentarea unei formule oficiale, nu se știe dacă această variantă va fi păstrată sau dacă vor apărea alte criterii de împărțire.

Dragoș Benea a precizat că viitoarea reorganizare ar trebui să țină cont de populația rezidentă, situația financiară a administrațiilor și capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor.

Deocamdată, nu există o decizie adoptată și nici o hartă administrativă definitivă. Dar discuția a fost lansată, iar scenariul aflat pe masa PSD ar putea schimba radical România: de la 41 de județe la numai 15, cu administrații regionale mult mai mari și cu localități care ar putea pierde actualul statut administrativ.