Povara costurilor cu încălzirea transformă confortul termic într-o alegere dificilă pentru numeroase familii din România, care sunt puse în situația de a prioritiza cheltuielile lunare în detrimentul temperaturii din locuințe. Potrivit unei analize realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), și preluate de Adevărul, facturile la gaze naturale din luna ianuarie 2026 vor fi cu până la 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025.
Această evoluție este pusă pe seama creșterii consumului, care în cazul clienților casnici a fost cu 18% mai mare față de ianuarie 2025. Deși stocurile din depozitele de înmagazinare au crescut cu 11%, necesarul suplimentar de gaze a fost acoperit în principal prin importuri, la prețuri cu până la 40% mai ridicate. Expertul subliniază că, spre deosebire de ianuarie 2026, în aceeași lună a anului 2025, România avea statutul de exportator net de gaze.
„Gazele din depozitele de gaze au fost principala ”sursă” care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, dar în fapt situația din România a fost salvată de gazele din import, care au avut cea mai mare flexibilitatea, având o creștere de aproape 500 % față de media lunii (față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și 0,1% a gazelor din producția internă)”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru sursa citată.
Majorarea cheltuielilor pentru consumatorii casnici este determinată în proporție de 20% de volumul mai mare de gaze utilizate și de aproximativ 5% de prețul ridicat al gazelor importate în perioadele de ger. Analiza AEI arată că prețurile de import din ianuarie 2026 au depășit cu până la 83% prețul stabilit administrativ pentru producția internă.
Impactul financiar estimat pentru luna ianuarie 2026, în funcție de tipul locuinței, arată o creștere constantă a costurilor: în cazul unui apartament cu 2 camere, factura crește de la 300 lei la 400 lei, pentru 3 camere de la 350 lei la 455 lei, iar pentru 4 camere de la 450 lei la 585 lei. La casele cu suprafețe între 100 și 150 mp, costul estimat urcă de la 600 lei la 780 lei.
Expertul atrage atenția asupra problemelor structurale ale fondului locativ din România, menționând că eficiența energetică scăzută agravează situația financiară a cetățenilor. „România încă funcționează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament în bloc izolat și vecini care încălzesc devine „norocos”. Cine stă la colț, la parter sau la ultimul etaj, cine are pereți umezi și tâmplărie veche plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere”, afirmă președintele AEI.
Dincolo de cifre, situația are un impact direct asupra calității vieții. Presiunea costurilor îi determină pe mulți să reducă temperatura sub limitele confortului, ceea ce generează umezeală și probleme de sănătate. Chisăliță explică faptul că recomandările de a menține termostatul la 18-19 grade ignoră realitatea disconfortului termic pentru copii sau persoanele în vârstă.
„Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunica cu două pături pe ea când doarme. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate”, a punctat specialistul.
Soluția pe termen lung, în opinia expertului, nu constă doar în ajustarea termostatului, ci în investiții masive în reabilitare termică, centrale performante și sisteme de reglaj inteligent, însoțite de măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili. Problema fundamentală rămâne faptul că „mii de blocuri pierd căldura ca o sită”, iar facturile ridicate sunt doar o consecință a acestor deficiențe.
