Rusaliile reprezintă una dintre sărbătorile fundamentale ale creștinătății, fiind marcate la 50 de zile după Paște. În tradiția românească, acest eveniment religios se împletește cu diverse credințe populare străvechi și aduce beneficii guvernamentale sub formă de zile libere pentru majoritatea angajaților, conform informațiilor publicate de Adevărul.
În anul 2026, creștinii ortodocși vor celebra Pogorârea Sfântului Duh în ziua de duminică, 31 mai. Data acestei sărbători este mobilă, fiind calculată în funcție de Paștele ortodox, care va avea loc pe 12 aprilie. Pe de altă parte, în calendarul catolic, Rusaliile vor fi marcate pe data de 24 mai 2026.
Din punct de vedere legislativ, Rusaliile sunt recunoscute ca sărbătoare legală în România din anul 2008. Astfel, salariații primesc două zile libere: prima zi de Rusalii (duminică, 31 mai) și a doua zi (luni, 1 iunie). Pentru cei care lucrează pe durata săptămânii, ziua de luni va prelungi weekendul, suprapunându-se în 2026 cu Ziua Copilului, o dată în care elevii și cadrele didactice beneficiază oricum de liber.
În ceea ce privește credincioșii catolici din România, deși sărbătoarea lor are loc pe 24 mai, zilele libere oficiale sunt aliniate calendarului ortodox. Totuși, aceștia pot solicita liber în ziua de 24 mai prin acord cu angajatorul, urmând să beneficieze și de zilele de 31 mai și 1 iunie conform legii.
Sărbătoarea rememorează momentul biblic în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra ucenicilor lui Iisus și a Fecioarei Maria. Biblia descrie acest eveniment astfel: „În zilele acelea, când a sosit ziua Cincizecimii, Apostolii erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Și erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbați cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Și, iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulțimea și s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa”.
Inițial, Cincizecimea marca atât Înălțarea, cât și Pogorârea Duhului Sfânt, însă în jurul anului 400, biserica a decis separarea acestora. Termenul de „Rusalii” își are rădăcinile în latinescul „Rosalia”, făcând trecerea de la o sărbătoare agricolă din Vechiul Testament la una creștină cu semnificații complexe.
În plan mitologic, folclorul românesc asociază Rusaliile cu „Ielele”, spirite feminine despre care se crede că bântuie pădurile și apele între Paște și Rusalii. Etnologul Ion Ghinoiu explică în Dicționarul de mitologie română că: „Locuința lor s-ar afla prin codrii neumblați și neatinși de topor sau de picior de om, prin văzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Ele pot fi văzute pe timp de noapte, plutind și fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streșinile caselor. Umblă însoțite de lăutari (fluierași, cimpoieri), sună din clopoței, bat din tobe și trâmbițe, joacă (hora, brâul etc.), întind mese pe iarbă verde, beau, petrec”.
Tradiția subliniază că aceste entități, identificate uneori cu figuri antice precum Artemis sau Diana, îi pedepsesc pe cei care nu le respectă zilele. Etnologul Lucia Apolzan menționa că „prezența lor nu era decât nocturnă, iar cei pedepsiți erau totdeauna bărbații: lor li se schimba chipul, li se strămuta uitătura”. Conform aceleiași surse, locurile unde Ielele dansează rămân arse, iar pentru protecție împotriva acestora, mitologia populară opune cetele de călușari.
