Disputele recente legate de moștenirea Rodicăi Stănoiu au readus în atenția publicului, pentru anul 2026, regulile stricte care guvernează succesiunea în România. Conform datelor centralizate de RomaniaTV, patrimoniul unei persoane care încetează din viață nu rămâne fără proprietar, ci este transferat către moștenitori în baza prevederilor legale sau a testamentului lăsat de defunct.
Succesiunea cuprinde totalitatea demersurilor juridice prin care ansamblul bunurilor, drepturilor și obligațiilor unei persoane decedate ajunge la succesorii săi. Acest mecanism este reglementat de Codul Civil și de normele notariale, procesul prin care se determină beneficiarii și cotele lor părți fiind numit dezbatere succesorală.
În mod curent, procedura se desfășoară în fața unui notar public, care analizează documentele și identifică persoanele cu drept de moștenire. Dacă apar conflicte între succesibili, cazul poate fi soluționat în instanță. Din punct de vedere legal, moștenirea este considerată deschisă la momentul decesului, fapt dovedit prin certificatul de deces, însă transferul definitiv al bunurilor are loc doar după ce succesorii acceptă oficial moștenirea.
Regulile de bază stabilite de Codul Civil prevăd că, în cazul unei moșteniri unde există soț supraviețuitor și copii, soțul primește un sfert din masa succesorală, în timp ce restul de 75% (trei sferturi) este împărțit egal între descendenți. Dacă o persoană are un singur copil, acesta va prelua întreaga cotă de 75%, iar în cazul mai multor copii, masa se divide egal între ei.
Baza legală pentru aceste drepturi se regăsește în art. 975 din Codul Civil, care stipulează următoarele puncte esențiale:
Moștenitorii au la dispoziție un termen de un an de la data decesului pentru a decide dacă acceptă sau renunță la drepturile lor. În absența unei declarații explicite, anumite acțiuni pot fi interpretate ca o acceptare tacită a patrimoniului.
Costurile unei succesiuni includ onorariul notarului, taxele de carte funciară pentru imobile și impozitul către stat. Un aspect financiar important este faptul că, dacă dezbaterea are loc în termen de maximum doi ani de la deces, moștenitorii sunt scutiți de plata impozitului de 1% din valoarea bunurilor. Spre exemplu, pentru un apartament estimat la 100.000 de euro, taxele notariale se ridică la aproximativ 6.000 de lei, la care se adaugă circa 800 de lei pentru înscrierea în cartea funciară.
Referitor la responsabilitatea pentru datorii, moștenitorii legali răspund pentru obligațiile financiare ale defunctului doar în limita valorii bunurilor pe care le-au primit. Astfel, dacă datoriile depășesc valoarea moștenirii, succesorul va plăti doar până la concurența sumei moștenite. Există și posibilitatea acceptării sub beneficiu de inventar, caz în care bunurile succesorale sunt tratate separat de cele personale ale moștenitorului.
Există însă și categorii de persoane excluse de la succesiune, considerați „nedemni”. Aceștia sunt:
Pentru a iniția procedura la notar în 2026, sunt necesare următoarele documente: actele de identitate ale moștenitorilor, certificatul de deces în original, actele de stare civilă care să ateste rudenia, titlurile de proprietate pentru bunuri, testamente (dacă există) și certificate de atestare fiscală care să arate că defunctul nu avea datorii la bugetul de stat.
Codul Civil împarte rudele în patru grupe de prioritate. Prima grupă este formată din copii și urmașii lor, urmată de părinți și frați, apoi de bunici și, în final, de rudele până la gradul al patrulea, precum verii primari sau unchii. Prezența unor moștenitori dintr-o clasă superioară îi înlătură automat de la moștenirea legală pe cei din clasele ulterioare.
