Românii pierd o oră de somn! Ce se întâmplă în corpul tău şi cine sunt persoanele cele mai expuse pericolului

Tranziția către ora de vară, moment în care România părăsește timpul standard al Europei de Est (EET) pentru a adopta EEST, aduce cu sine zile mai lungi, dar și provocări pentru sănătatea biologică. Deși marele avantaj este extinderea luminii naturale pe parcursul serii, diminețile devin temporar mai întunecate, forțând organismul să se adapteze la un nou program.

Această modificare a orarului nu este universală. Conform datelor prezentate de Playtech.ro, sistemul nu se aplică în zonele ecuatoriale sau în proximitatea Tropicului Capricornului, în timp ce puteri precum Japonia și China au ales să renunțe definitiv la această practică.

Impactul asupra sănătății este unul dintre aspectele cele mai analizate de către experți, deoarece schimbarea orei poate destabiliza ritmul circadian. Medicul cardiolog Ștefan Busnatu subliniază că procesul afectează în mod direct secreția a doi hormoni vitali: cortizolul și melatonina.

În timp ce cortizolul, supranumit „hormonul stresului”, este eliberat spre finalul nopții pentru a activa corpul la trezire, melatonina este responsabilă pentru calitatea somnului, producția sa fiind declanșată de instalarea întunericului. Pentru a contracara efectele negative, specialiștii recomandă o disciplină riguroasă a somnului, cu un interval de aproximativ 8 ore de odihnă în fiecare noapte.

Pentru a facilita procesul de acomodare, medicii propun o serie de strategii practice:

• Respectarea cu strictețe a orelor de culcare și trezire;
• Expunerea voluntară la lumina soarelui încă de la primele ore ale dimineții;
• Menținerea unei rutine de exerciții fizice în prima parte a zilei;
• Limitarea consumului de alimente după intervalul orar 19:00 – 20:00.

Efectele psihologice ale pierderii unei ore de odihnă sunt, de asemenea, semnificative. Psihologul Bianca Poptean avertizează că, în primele zile de după schimbare, pot apărea manifestări precum oboseala accentuată, irascibilitatea sau problemele de memorie și concentrare. În funcție de constituția fiecărui individ, perioada de adaptare completă poate varia de la câteva zile până la două săptămâni.

Anumite grupuri sunt considerate mai vulnerabile în fața acestei perioade de tranziție, fiind vizate în special persoanele care suferă de depresie, adolescenții și pacienții cu patologii cardiovasculare preexistente.

Studiile de specialitate indică inclusiv o ușoară creștere a riscurilor de incidente cardiovasculare imediat după trecerea la ora de vară. Din acest motiv, experții recomandă o atenție sporită acordată stilului de viață și echilibrului emoțional în această etapă a anului.

[article_sources]
Etichete:
2026 - Ediție Specială. Toate drepturile rezervate!