Riscurile pentru sănătate la pelerinajul de Sfânta Parascheva. Șapte recomandări ale medicului Tudor Ciuhodaru

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor pentru sănătate la pelerinajul de Sfânta Parascheva, în condițiile în care mii de oameni sunt așteptați la Iași în zilele următoare. El formulează șapte recomandări pentru pelerini, mai ales pentru cei cu afecțiuni cronice, privind protecția împotriva frigului, alimentația, continuarea tratamentelor și solicitarea ajutorului medical.

Temperaturile scăzute din timpul nopții, statul prelungit în picioare, aglomerația, lipsa alimentației și întreruperea tratamentelor pot provoca probleme medicale. Prima recomandare a medicului vizează îmbrăcămintea și evitarea imobilizării prelungite:

„Purtați haine mai groase și evitaţi imobilizarea prelungită. Noaptea temperaturile se pot apropia de zero grade. Beți lichide calde. Nu este recomandat să vă încălziţi consumând alcool.

Medicul le recomandă pelerinilor să mănânce înainte de a se așeza la coadă, deoarece așteptarea se poate prelungi:

Măncaţi măcar o gustare cu cel puţin câteva ore înainte de a vă aşeza la coada pelerinilor. Aşteptarea se poate prelungi iar hipoglicemiile şi stările lipotimice pot deveni probleme redutabile în condiţii de aglomerație.

A treia regulă privește însoțirea persoanelor cu probleme psihologice sau psihiatrice:

Nu-i lasati neinsoţiţi pe cei cu probleme de ordin psihologic sau psihiatric pentru a evita acutizarea afecţiunilor de bază.

Continuarea tratamentelor pentru bolile existente este o altă recomandare importantă:

Nu intrerupeţi tratamentul pentru bolile pe care le aveţi, precum cele cardiace sau metabolice, doar pentru a putea participa la pelerinaj. Întreruperea tratamentului le poate agrava sau complica evoluţia.

În cazul apariției simptomelor, Tudor Ciuhodaru recomandă prezentarea rapidă la spital, ținând cont de dificultățile de acces provocate de aglomerație:

În cazul apariţiei oricărei simptomatologii mergeți rapid la spital, eventual cu mijloacele proprii disponibile, pentru a scurta timpul până la prezentare, ținând cont că aglomeraţia sau căile dificile de acces vă pot crea multe probleme.

Pentru afecțiunile minore, medicul recomandă contactarea medicului de familie:

Încercati să luaţi legatură cu medicul de familie, mai ales pentru afecţiunile minore, pentru a nu fi nevoiţi sa stați zeci de ore prin sălile de aşteptare ale vreunui spital.

A șaptea recomandare este apelarea numărului 112 atunci când simptomele nu pot fi încadrate rapid într-un anumit tip de patologie:

„Sunați la 112 când nu va puteţi încadra rapid într-un anumit tip de patologie (cardiacă, digestivă etc) pentru că, în abseța unui spital de urgenţă monobloc, cu toate specialităţile necesare, vă puteti trezi că înlocuiţi pelerinajul de la moaşte cu un pelerinaj pe la mai multe spitale din Iași.”

Potrivit medicului, printre problemele medicale întâlnite în perioada hramului se numără stările de leșin, puseele hipertensive și episoadele de anxietate. Sunt înregistrate și afecțiuni digestive asociate alimentației sau nerespectării regulilor de igienă:

„În fiecare an patologia hramului de Sfânta Parascheva e dominată de stări lipotimice, tetanii manifeste, pusee hipertensive, accidente ischemice tranzitorii sau episoade de anxietate paroxistică. Nu lipsesc nici gastritele, ulcerele și enterocolitele, legate de tipul și modul de alimentație sau de nerespectarea regulilor de igienă.”

Tudor Ciuhodaru indică femeile din mediul rural, cu vârste de peste 55 de ani, drept categoria cea mai expusă acestor afecțiuni:

„Femeile din rural cu vârste de peste 55 de ani sunt cele mai expuse la astfel de afecțiuni dar dupa terapia de urgență, solicită întotdeauna reîntoarcerea la pelerinaj.”

Medicul menționează și traumatisme sau probleme asociate exceselor alimentare și consumului de alcool în cazul celor veniți din alte motive decât cele religioase:

„În schimb, la cei veniți în scopuri mai puțin ecumenice, patologia dominantă este cea traumatică, în special plăgi, luxații și entorse sau legată de excesele alimentare sau alcoolice.”

Avertismentul său amintește și de cazurile în care pelerini și-au pierdut viața în anii trecuți:

„În anii trecuţi s-au înregistrat chiar şi cazuri letale: o femeie de 61 de ani cu probleme cardiace şi-a pierdut viața în timp ce stătea la coadă la moaşte iar în 2013 o altă pacientă de 55 de ani din Ploieşti nu a mai putut fi resuscitată. Nu au fost singurele cazuri în care pelerini care au stat prea multe ore în picioare la rând au avut nevoie de îngrijiri medicale.”