Codul Civil din România reglementează în mod explicit modul în care pot fi ridicate gardurile dintre proprietăți, stabilind norme clare pentru a preveni disputele legate de amplasament, înălțime sau regimul de proprietate. Potrivit informațiilor furnizate de Cancan.ro, legislația definește atât drepturile, cât și responsabilitățile care revin fiecărui proprietar de teren.
Conform prevederilor legale, un gard care desparte două documente nu trebuie să măsoare mai mult de 2 metri în înălțime. Excepții de la această regulă sunt permise numai în situația în care regulamentele de urbanism de la nivel local prevăd alte dimensiuni. Totodată, construcția trebuie amplasată pe linia de hotar, fără a încălca proprietatea vecină, și trebuie să permită drenajul apei pe ambele terenuri.
„Înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nnu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, se menționează în Codul Civil, conform sursei citate.
În ceea ce privește delimitările realizate prin vegetație, legea impune reguli stricte pentru plantarea arborilor și a gardurilor vii. Dacă nu există reglementări specifice, copacii trebuie să fie situați la o distanță de cel puțin 2 metri față de hotar, regulă de la care fac excepție plantele mici și gardurile vii. Dacă aceste distanțe nu sunt respectate, proprietarul vecin poate cere ajustarea sau înlăturarea vegetației, costurile fiind suportate de cel care a realizat plantarea. Totodată, vecinul are permisiunea legală de a tăia rădăcinile sau ramurile care trec pe proprietatea sa și poate colecta fructele care cad natural pe terenul său.
Ridicarea gardului despărțitor este considerată o obligație comună a ambilor proprietari, ceea ce presupune împărțirea costurilor de construcție. Oricare dintre vecini îi poate solicita celuilalt participarea financiară la realizarea lucrării de împrejmuire.
În cazul unor conflicte privind construcțiile considerate abuzive, demolarea acestora este posibilă doar în urma unei hotărâri judecătorești. De asemenea, legislația permite dobândirea ulterioară a coproprietății asupra gardului. Un vecin care nu a contribuit la început poate deveni coproprietar dacă plătește jumătate din valoarea actualizată a manoperei și materialelor, precum și jumătate din valoarea terenului pe care a fost ridicată structura, dacă este cazul.
