Sectorul jocurilor de noroc din România traversează o perioadă de incertitudine majoră, marcată de tensiuni între operatorii de cazinouri fizice și autorități. Conform unei analize publicate de Ziar Obiectiv, deținătorii de săli de jocuri stradale reclamă faptul că noile limitări legislative favorizează marile companii străine din mediul online, în detrimentul afacerilor autohtone.
Proprietarii de cazinouri avertizează că restricțiile impuse locațiilor fizice nu vor diminua consumul, ci vor determina migrarea utilizatorilor către platformele virtuale. Aceștia susțin că piața online funcționează după reguli mai permisive, unde controlul asupra accesului minorilor și rigoarea fiscalizării sunt mai greu de asigurat față de sălile de jocuri clasice.
Un reprezentant al operatorilor, sub protecția anonimatului, a evidențiat decalajul financiar dintre cele două sectoare. Acesta a oferit exemplul unei companii internaționale care, deși administrează doar 800 de aparate fizice, a raportat un profit net de 800 de milioane de euro în 2024 din activități online desfășurate pe teritoriul României. „Se încearcă eliminarea operatorilor români și să se meargă pe partea de online, unde jucătorii joacă cum vor, după capul lor”, a declarat sursa citată.
În prezent, un blocaj administrativ cauzat de Ordonanța de Urgență din 24 februarie a dus deja la oprirea a circa 3.000 de sloturi. Noile reglementări obligă operatorii să includă în dosarul de autorizare o adeverință de la primărie, însă autoritățile locale nu au stabilit încă metodologiile necesare prin hotărâri de consiliu local, deși au un termen legal de 60 de zile.
Consecințele acestui conflict legislativ afectează aproximativ 25% din piața de profil. Alte 10.000 de aparate ar putea rămâne fără autorizație în luna martie, ceea ce pune în pericol locurile de muncă pentru aproximativ 5.000 de angajați. Pierderile bugetare sunt estimate la 15 milioane de euro lunar, sumă ce reprezintă taxe de autorizare și viciu care nu mai ajung la stat.
Riscul major pentru firmele mici este pierderea licenței din motive birocratice. Legislația impune praguri minime de funcționare, respectiv 75 de aparate pe companie și între 12 și 20 de sloturi pe punct de lucru. Dacă numărul aparatelor active scade sub aceste limite din cauza lipsei documentelor de la primării, licențele sunt revocate automat.
Contextul actual derivă din Ordonanța de Urgență 7/2024, care oferă consiliilor locale puterea de a decide funcționarea sălilor de jocuri sau impunerea de taxe suplimentare. Această descentralizare este văzută de guvernanți ca un instrument de control pentru comunitățile locale.
Premierul Ilie Bolojan a apărat reforma, afirmând că aceasta va eficientiza administrația publică: „Este un aspect important care mută decizia spre marile autorităţi locale din România. Toate aceste măsuri consider că vor face ca în următoarele luni să avem procese importante de îmbunătăţire a calităţii administraţiei publice din România”.
