Nutriționistul Mihaela Bilic a lansat un avertisment serios cu privire la compoziția alimentelor moderne, subliniind că porumbul a ajuns să domine dieta actuală, adesea în forme ascunse.
Potrivit medicului, această cereală a devenit principala sursă de calorii și îndulcitori, înlocuind treptat zahărul și grâul, însă forma în care este consumat astăzi are prea puține în comun cu planta tradițională.
Medicul a explicat, pentru Romania TV, că industrializarea agriculturii a transformat porumbul într-un hibrid crescut intensiv, cu efecte negative asupra solului și a biodiversității.
„Vai de mămăliga noastră! Așa cum uleiul de palmier este sursa de grăsimi din alimente, porumbul a devenit principala sursă de glucide, înlocuind pâinea și zahărul din mâncare. Porumbul de astăzi nu mai are legătură cu planta sacră a mayașilor, este un hibrid care poate crește fără mult soare, care epuizează și fragilizează terenul pe care este plantat. Porumbul iubește ierbicidele și pesticidele, în urma lui nu mai crește nimic pe câmpul respectiv”, a declarat Mihaela Bilic.
Dincolo de consumul direct, industria alimentară utilizează derivate din porumb într-o gamă vastă de produse procesate, de la băuturi la dulciuri.
„Din boabele galbene ale marelui verde se fac nu doar mălai și fulgi de mic dejun, ci și agenți de îndulcire și de textură, alcool, bere, băuturi răcoritoare, biscuiți, sirop, amelioratori de gust. Puține sunt alimentele care nu conțin amidon modificat de porumb, dextroză sau sirop de glucoză/fructoză din porumb”, atrage atenția specialistul.
Mai mult, nutriționistul subliniază că ingestia de porumb se face și indirect, prin produsele de origine animală, dat fiind că acesta reprezintă baza hranei în zootehnia intensivă.
„De la micul dejun la cină, de la pâine la desert, ingerăm constant câte o doză de porumb. Și dacă nu apare direct în farfuriile noastre, tot porumb înseamnă și puii sau purcelușii crescuți intensiv”.
O altă cultură analizată critic de Mihaela Bilic este soia, promovată adesea ca un înlocuitor ideal pentru proteinele animale, dar care prezintă neajunsuri nutriționale semnificative.
„După lipide și glucide, a venit rândul proteinelor să aibă un substitut ieftin și rentabil – soia este planta «miracol» care produce o tonă de proteine la hectar și nu are nevoie de îngrășăminte. Ce s-a neglijat intenționat din comunicarea către populație este conținutul mare de grăsime din soia: 20% lipide și 30-40% proteine. Soia nu poate fi similară cărnii și laptelui din punct de vedere nutrițional, iar jumătate din culturile de soia sunt modificate genetic!”, a explicat aceasta.
Bilic pledează pentru diversitate alimentară, avertizând că dependența globală de doar patru culturi agricole majore – porumb, soia, grâu și orez – care furnizează peste jumătate din caloriile zilnice, este riscantă pentru sănătate.
„Cheia sănătății este diversitatea, puțin din toate e secretul unui organism în echilibru cu mediul în care trăiește. Un echilibru care astăzi e pus în pericol, de vreme ce nutrienții pe care îi consumăm au ajuns să provină din câteva plante”.
În ciuda acestor aspecte legate de industria alimentară, medicul recomandă mămăliga ca o alternativă viabilă la pâine, mai ales pentru persoanele care doresc să evite glutenul sau balonarea.
„Pentru ca tot e la moda alimentatia fara gluten va sugerez mamaliga in loc de paine. Ca si faina, malaiul face parte din categoria glucidelor lente, contine amidon care se absoarbe treptat in sange si ne tine de foame 3-4 ore. Spre deosebire de painea proaspata care e facuta cu drojdie si fermenteaza, mamaliga nu baloneaza. In plus nu contine gluten, acea proteina din cereale care e tolerata mai greu de unele persoane”, scria nutriționistul pe Facebook.
Totuși, Mihaela Bilic atrage atenția asupra echivalenței calorice, demontând mitul că mămăliga nu ar îngrășa dacă este consumată în cantități mari.
„Ca si calorii o felie de mamaliga este echivalenta cu o felie de paine, adica 70-80cal. Desi 100g mamaliga au 70cal iar 100g paine au 230cal nu faceti greseala sa credeti ca mamaliga nu ingrasa. O felie de mamaliga e grea (are 100g) in timp ca felia de paine e usoara (25g) ceea ce face ca in final sa fie echivalente. Daca vorbim de mamaliga calda socotiti ca 3 linguri corespund unei felii”.
În final, recomandarea rămâne una de moderație și alegere informată.
„Concluzia e ca mamaliga reprezinta o alternativa sanatoasa la paine si ne scapa de balonari. Dar de ingrasat, ingrasa la fel”, a conchis Mihaela Bilic.
