Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută popular sub numele de Bobotează, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, marchează oficial încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă. Celebrată pe 6 ianuarie de creștinii ortodocși și catolici, aceasta este urmată imediat, pe 7 ianuarie, de praznicul dedicat celui care L-a botezat pe Hristos.
Conform datelor prezentate de psnews.ro, această perioadă este definită de ritualuri complexe de purificare a apelor, dar și de o serie de superstiții legate de norocul în noul an sau aflarea sortitului în cazul tinerelor fete.
Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale zilei de 6 ianuarie este sfințirea mare a apei. În cadrul acestui ritual, preotul aruncă o cruce în apele unui râu sau lac, iar tinerii curajoși se întrec în înot pentru a o recupera. Se crede că cel care aduce crucea la mal primește binecuvântarea divină și va avea parte de noroc tot anul. În trecut, învingătorul era respectat de întreaga comunitate și primea recompense inclusiv de la domnitor.
În regiunile din nordul țării se mai păstrează „Iordănitul femeilor”, un obicei vechi de purificare. Femeile se adună să petreacă pe parcursul nopții, iar dimineața îi ridică pe sus pe bărbații întâlniți pe drum, amenințându-i cu aruncarea în apă. Totodată, în anumite zone, tinerele neveste sunt stropite cu apă pentru a fi integrate simbolic în rândul femeilor căsătorite.
În ceea ce privește tradițiile dedicate aflării viitorului, fetele nemăritate își pun sub pernă busuioc legat cu un fir roșu în noaptea de Bobotează, sperând să își viseze alesul. De asemenea, o superstiție populară spune că tinerele care alunecă și cad pe gheață în această zi se vor mărita în cursul anului respectiv.
Ajunul Bobotezei este marcat prin pregătirea unei mese similare cu cea dinaintea Crăciunului. Sub fața de masă se așază fân, iar meniul cuprinde 12 feluri de mâncare de post, printre care se numără coliva, sarmalele cu crupe, borșul de pește și plăcintele. Nimeni nu are voie să mănânce până când preotul nu sosește cu „Iordanul sau Chiralesa” (termen grecesc care înseamnă „Doamne, miluiește!”) pentru a sfinți bucatele. Ulterior, o parte din hrană este oferită animalelor pentru a le asigura sănătatea și fertilitatea.
Credința populară impune și anumite restricții: în ziua de Bobotează nu se spală haine, nu se dau bunuri cu împrumut și sunt interzise certurile în familie. Semnele meteorologice sunt, de asemenea, interpretate de localnici; spre exemplu, dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în ajun, se anunță un an agricol mănos. Totodată, se spune că la miezul nopții animalele capătă grai.
Pe data de 7 ianuarie, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, în zone precum Transilvania și Bucovina are loc „Udatul Ionilor”. Persoanele care poartă acest nume sunt purtate prin localitate și stropite cu apă sau duse la râu în cadrul unui ritual de curățare simbolică.
În lumea catolică, data de 6 ianuarie reprezintă Epifania, momentul care amintește de arătarea lui Iisus în fața celor trei magi de la Răsărit. Aceștia i-au oferit pruncului sfânt daruri cu semnificații profunde: aur, smirnă și tămâie.
Tradițiile europene de Epifanie variază de la o țară la alta. În Franța, Belgia sau Olanda se prepară „galette des rois”, o plăcintă în care este ascunsă o figurină, iar cel care o găsește devine regele zilei. În Italia și Spania, sărbătoarea este dedicată în special copiilor, care primesc cadouri de la magi în cadrul unor evenimente festive.
