Decesul unei persoane dragi care are loc la domiciliu implică, pe lângă suferința pierderii, o serie de proceduri legale stricte pe care familia este obligată să le urmeze. Primul pas esențial este constatarea oficială a decesului de către un medic, document fără de care nu pot fi demarate pregătirile pentru înhumare.

Constatarea decesului intră în atribuțiile medicului de familie sau, în situații particulare, ale medicului legist. În cazul în care moartea a survenit din cauze naturale, fără indicii de violență sau accidente, prezența poliției nu este necesară, notează evz.ro. Totuși, dacă medicul nu poate stabili cauza morții prin examinare clinică sau există suspiciuni de natură penală, autopsia devine obligatorie. După obținerea certificatului medical constatator, familia trebuie să anunțe autoritățile locale și să contacteze o firmă de servicii funerare.

Un aspect important pentru aparținători este ajutorul de înmormântare, sumă acordată de stat pentru acoperirea cheltuielilor specifice sau a pomenilor. Solicitarea se depune la Casa de Pensii imediat după obținerea certificatului de deces de la Serviciul de Stare Civilă. Banii pot fi ridicați direct de familie sau de firma de pompe funebre, însă, în cazul firmei, este necesară o procură notarială care să autorizeze încasarea sumei în numele beneficiarului, scrie capital.ro. Termenul legal în care beneficiarii pot solicita acest ajutor este de trei ani de la data decesului.

Pentru a intra în posesia banilor, rudele trebuie să întocmească un dosar complet. Acesta va include cererea pentru acordarea ajutorului (Anexa nr. 11), certificatul de deces (original și copie), actul de identitate al solicitantului și actele de stare civilă care atestă gradul de rudenie sau tutela legală.

De asemenea, sunt necesare dovada cheltuielilor funerare (original și copie), adeverințe de la angajator sau extras REVISAL pentru asigurați, ori declarații pe propria răspundere în cazul celor neasigurați. Pentru situații specifice, se cer documente medicale (pentru copii inapți de muncă peste 18 ani) sau adeverințe de studii (pentru tineri între 18 și 26 de ani care urmează o formă de învățământ).