Ziua de 24 decembrie marchează Ajunul Crăciunului, un moment esențial în calendarul popular, dedicat pregătirilor pentru Nașterea Domnului. Această zi este ultima din Postul Crăciunului, fiind caracterizată de tradiții stricte legate de alimentație și purificare spirituală.

Conform obiceiurilor străvechi, credincioșii consumă în această zi doar alimente pe bază de fructe și legume. Tradiția spune că nu se mănâncă nimic până la răsăritul primei stele, simbol al astrului care i-a ghidat pe magi. Gospodinele se ocupă de pregătirea colacilor și a covrigilor destinați colindătorilor. Forma acestora amintește de mâinile Crăciuniței, personaj care ar fi asistat-o pe Maica Domnului la naștere.

Un loc central pe masa de Ajun îl ocupă „scutecele Domnului”, cunoscute și sub denumirea de turte. Acestea se stropesc cu apă caldă și se îndulcesc cu zahăr, nucă sau cânepă. Masa se așază sub icoană, în „casa mare”, și include preparate de post precum prune fierte și bob, alături de colaci dispuși în cele patru colțuri, notează Kanal D.

Superstițiile joacă un rol important în această zi. Se crede că toate obiectele împrumutate în timpul anului trebuie recuperate și aduse acasă în seara de Ajun pentru a evita paguba în anul următor. De asemenea, fetele nemăritate apelează la diverse practici pentru a-și grăbi căsătoria. Un obicei inedit presupune ca mamele să îl convingă pe preot să se așeze pe laiță, gest menit să atragă pețitorii mai repede.

Pentru a prevesti sănătatea, oamenii obișnuiau să taie un măr: dacă fructul era curat, anul se anunța prosper, în timp ce un măr cu viermi sau putred era considerat un semn nefavorabil. Totodată, spălatul pe față cu apă în care s-a pus o nucă și un ban este văzut ca un ritual aducător de noroc.

Există și interdicții specifice: nu se poartă încălțăminte nouă în Ajun pentru a nu atrage ghinionul, iar curățenia trebuie finalizată înainte de această zi, măturatul fiind interzis deoarece se consideră că alungă norocul din casă.