Moșii de toamnă cad sâmbătă, 7 noiembrie. Credincioșii își pomenesc morții prin rugăciuni și pomeni

Moșii de toamnă sunt prăznuiți în 2026 sâmbătă, pe data de 7 noiembrie, fiind una dintre zilele rânduite în calendarul ortodox pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice.

Cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților, ziua este sărbătorită prin rugăciune, slujbe de pomenire și acte de milostenie. Credincioșii pregătesc alimente pe care le oferă în memoria celor adormiți și merg la biserică pentru a participa la slujbe.

Data este stabilită anual în funcție de calendarul bisericesc, astfel că momentul pomenirii diferă de la un an la altul. Denumirea de „Moși” îi evocă pe strămoși și, într-un sens mai larg, pe toți cei trecuți la cele veșnice – părinți, rude sau membri ai comunității.

Prin rugăciunile și slujbele săvârșite cu acest prilej, memoria celor adormiți este păstrată vie de familie și de credincioși.

În tradiția ortodoxă, sâmbăta a fost aleasă special pentru pomenirea celor adormiți, deoarece semnificația liturgică a acestei zile este legată de șederea cu trupul în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos și de coborârea Sa la iad, înaintea Învierii.

Pomenirea celor adormiți are loc în mai multe momente ale anului bisericesc. Biserica a rânduit mai multe zile de pomenire colectivă, printre care Moșii de primăvară, Moșii de vară, înainte de Rusalii, cei de toamnă, în luna noiembrie, și Moșii de iarnă, înaintea Postului Mare.

De Sâmbăta Morților, credincioșii pregătesc alimente pe care le oferă în memoria celor trecuți la cele veșnice. Nu există o listă obligatorie de produse, iar conținutul pachetelor diferă în funcție de tradițiile locale și de obiceiurile fiecărei familii.

Coliva ocupă un loc central în cadrul pomenirii. Aceasta este preparată din grâu fiert, îndulcit cu zahăr sau miere, și este considerată un simbol al învierii și al vieții veșnice.

Credincioșii o aduc la biserică pentru a fi binecuvântată în timpul slujbei, după care o împart celor prezenți.

Printre darurile oferite se mai pot afla colaci, pâine, vin și diferite feluri de mâncare pregătite în casă, în funcție de specificul zonei. Pachetele pot conține și fructe de sezon, precum struguri, pere ori nuci, dar și plăcintă cu dovleac sau alte deserturi.

În anumite regiuni se păstrează obiceiul de a adăuga un bănuț, asociat în credința populară cu belșugul. Această practică nu face însă parte din rânduiala bisericească și nu este obligatorie, esențiale fiind rugăciunea pentru cei adormiți și actul de milostenie săvârșit în numele lor.

Credincioșii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie și la parastas și aduc pomelnice cu numele celor adormiți sau daruri care urmează să fie binecuvântate și împărțite. În numeroase zone ale țării se păstrează și obiceiul îngrijirii mormintelor: oamenii curăță locurile de veci, duc flori și aprind lumânări în memoria persoanelor apropiate.

Pomenirea poate fi urmată de o masă la care participă rude, vecini sau alte persoane apropiate. Alimentele și diferite daruri pot fi oferite și celor aflați în nevoie, ca formă de milostenie săvârșită în numele celui decedat.

Unele credințe populare recomandă evitarea muncilor grele în gospodărie ori pe câmp, pentru ca timpul să fie dedicat participării la slujbă și cinstirii celor adormiți. Aceste practici țin însă de tradiția locală și nu reprezintă interdicții stabilite de biserică.