În anul 2026, comunitatea ortodoxă va prăznui Moșii de iarnă sâmbătă, pe data de 14 februarie. Cunoscută în tradiția religioasă și populară drept Sâmbăta morților, această zi reprezintă un moment esențial de rugăciune și reculegere, marcând debutul perioadei destinate pomenirii celor trecuți în neființă.
Conform informațiilor furnizate de Redacția.ro, termenul de „moși” îi desemnează pe strămoșii familiei, despre care se crede că revin simbolic în rândul celor vii pentru a primi ofrande și lumină. Pentru credincioși, această zi nu este doar o dată calendaristică, ci o obligație morală de a cinsti memoria înaintașilor prin gesturi de milostenie și liniște sufletească.
Sărbătoarea se desfășoară în fiecare an în sâmbăta de dinaintea Postului Mare, data de 14 februarie 2026 fiind aleasă special ca un prag de pregătire spirituală. Postul reprezintă un interval de abstinență și purificare, iar pomenirea celor adormiți înainte de această perioadă subliniază grija Bisericii pentru toate sufletele, indiferent de planul de existență în care se află.
Acest moment deschide un ciclu anual de pomeniri, care continuă cu Moșii de primăvară (înaintea Paștelui), Moșii de vară (în sâmbăta Rusaliilor) și Moșii de toamnă (înaintea sărbătorii Tuturor Sfinților). Tradiția subliniază că rugăciunea pentru răposați trebuie să fie o activitate constantă, fiind necesară pentru liniștea veșnică a sufletelor.
Rădăcinile acestor ritualuri sunt străvechi, fiind documentate încă din secolul al II-lea de către Sfinții Părinți, precum Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian sau Sfântul Ciprian al Cartaginei. În secolul al IV-lea, Sfântul Ioan Gură de Aur a consolidat locul acestor pomeniri în cadrul liturghiei, transformându-le într-una dintre cele mai puternice manifestări ale credinței ortodoxe.
Pregătirile pentru Moșii de iarnă includ prepararea colivei, a colacilor și a vinului. Fiecare element poartă un simbolism religios: grâul din colivă reprezintă învierea, în timp ce vinul este asociat sângelui lui Hristos. După sfințirea la biserică, aceste daruri sunt împărțite nevoiașilor, gestul fiind considerat o formă de milostenie bineplăcută.
O componentă importantă a zilei este vizitarea cimitirelor. Rudele curăță mormintele, așază flori și aprind lumânări, flacăra acestora simbolizând lumina care călăuzește sufletele. Totodată, înainte de intrarea în Postul Paștelui, familiile se reuneau tradițional la mese îmbelșugate, aceasta fiind ultima ocazie de a consuma preparate „de dulce”.
Tradițiile populare includ și restricții riguroase: se spune că nu este bine să mături casa, pentru a nu ridica praful „în ochii celor morți”, și este evitat spălatul hainelor. De asemenea, aruncarea gunoiului este interzisă în această zi dedicată respectului și introspecției.
În anumite regiuni, finii merg cu colaci la nași, consolidând legăturile dintre generații. Se poartă haine curate și se recomandă evitarea răscrucilor izolate sau a fântânilor, locuri considerate în trecut ca fiind încărcate cu energii negative. Ziua este optimă pentru iertare și reconciliere, considerându-se că pacea între cei vii ajută la liniștea celor adormiți.
În ceea ce privește calendarul pascal al anului 2026, Paștele Catolic va fi sărbătorit pe 5 aprilie, în timp ce Paștele Ortodox va cădea pe 12 aprilie. Moșii de iarnă din 14 februarie constituie astfel primul pas major pe parcursul celor șase săptămâni de pregătire pentru Înviere.
