Mediul de afaceri din România se pregătește pentru un nou val de modificări legislative ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, ca urmare a validării celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale inițiat de Guvernul Bolojan și confirmat recent de Curtea Constituțională.
Aceste reglementări vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat printr-o serie de majorări de taxe și impozite, având un impact direct asupra activității companiilor, potrivit informațiilor analizate de Economedia.ro și preluate de Libertatea.ro.
Una dintre schimbările majore vizează proprietățile imobiliare deținute de firme. Astfel, distincția „clădiri rezidențiale” va fi eliminată, toate imobilele din patrimoniul companiilor urmând să fie clasificate drept nerezidențiale. Impozitarea se va face pe baza rapoartelor de evaluare, aplicându-se cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, ceea ce va genera costuri sporite, în special pentru societățile cu portofolii imobiliare extinse.
În ceea ce privește parcul auto, metoda de calcul a impozitului se schimbă, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”. Taxele vor fi stabilite în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare. Pentru autoturismele a căror valoare depășește 375.000 de lei, se introduce o taxă suplimentară de 0,9% aplicată sumei care excede acest prag. În cazul vehiculelor electrice, impozitul rămâne fix, la valoarea de 40 de lei pe an.
Investitorii vor fi și ei afectați, impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare, inclusiv criptomonede și instrumente derivate, urmând să crească de la 10% la 16%. De asemenea, se extinde baza de impozitare în agricultură, fermierii fiind obligați să plătească taxe pentru sere, solarii și silozuri, facilități care erau scutite până acum.
Pentru marile companii, cu venituri de peste 50 de milioane de euro, se menține Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), deși premierul Ilie Bolojan a exprimat intenția de a anula această măsură, o decizie finală fiind așteptată în perioada sărbătorilor de iarnă.
În plan administrativ, firmele care înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 de lei vor fi obligate să dețină un capital social minim de 5.000 de lei. Totodată, devine obligatorie menținerea unui cont bancar la o instituție de credit din România pe toată durata funcționării societății, lipsa acestuia ducând la declararea inactivității.
Regulile devin mai stricte și în privința datoriilor: companiile care solicită eșalonarea plăților vor trebui să aducă garanții suplimentare, iar procedura simplificată de eșalonare ar putea fi eliminată. Mai mult, restituirea împrumuturilor către asociați va fi interzisă în situația în care activul net al societății scade sub jumătate din valoarea capitalului social.
O modificare semnificativă apare și la calculul contribuțiilor sociale. Baza anuală pentru CASS va fi plafonată la 72 de salarii minime brute pe țară, măsură ce va reprezenta o sarcină fiscală suplimentară pentru profesiile liberale, freelanceri și micii antreprenori.
Ca notă pozitivă pentru mediul privat, se preconizează menținerea actualului nivel al salariului minim, precum și păstrarea facilității de scutire a taxelor pentru suma de 300 de lei.
