Motivarea Curții Constituționale a României referitoare la legea privind plata pensiilor private a fost publicată în Monitorul Oficial, marcând un pas important în reglementarea modului în care românii își vor recupera economiile. După o așteptare de 14 ani, actul normativ primește validare constituțională în mare parte, impunând reguli stricte pentru sustenabilitatea sistemului.
Judecătorii CCR au respins majoritatea obiecțiilor, dar au identificat neconstituționalitatea unui singur articol, considerat discriminatoriu. Acesta va trebui eliminat de legiuitor înainte ca legea să fie trimisă președintelui pentru promulgare.
Această lege finalizează reforma începută în 2008, cadrul legal fiind întârziat considerabil față de termenul inițial din 2011. Proiectul, inițiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și susținut de Ministerul Muncii, a trecut de Camera Deputaților pe 16 octombrie. Actul este esențial și pentru obiectivul strategic al României de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) până la finalul anului 2026.
Conform noilor reguli validate, participanții vor putea solicita un avans de cel mult 30% din suma acumulată în contul personal de pensie privată, sub forma unei plăți unice. Restul banilor vor fi distribuiți eșalonat, sub formă de pensie lunară, pe o perioadă de minimum opt ani.
În eventualitatea decesului participantului înainte de încasarea totală a sumelor, moștenitorii legali vor primi restul activului printr-o plată unică. De asemenea, legea prevede opțiunea pensiei viagere, calculată actuarial și achitată lunar până la finalul vieții beneficiarului, precizează sursa citată, Redacția.
Pentru pensiile viagere, moștenitorii încasează doar sumele cuvenite și neridicate până la data decesului. Curtea Constituțională a explicat că interdicția ridicării integrale a sumei (cu excepția plafonului de 30%) nu încalcă dreptul de proprietate, ci transformă activul într-un drept de creanță plătit eșalonat, pentru a asigura venituri constante la bătrânețe.
Există totuși o excepție pentru conturile cu valori mici. Plata integrală unică este permisă dacă suma acumulată nu depășește echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. Raportat la valoarea actuală a indemnizației de 1.281 de lei, plafonul de retragere integrală este de aproximativ 15.372 de lei.
Elementul declarat neconstituțional se referea la posibilitatea retragerii integrale a banilor exclusiv de către persoanele cu afecțiuni oncologice. CCR a decis că prevederea este discriminatorie față de pacienții cu alte boli grave, iar Parlamentul trebuie să corecteze acest aspect.
Implementarea legii se va face la un an după publicarea în Monitorul Oficial, timp necesar pentru elaborarea normelor de aplicare. Până atunci, se aplică regulile tranzitorii care permit retragerea integrală sau eșalonarea pe cinci ani.
Sistemul de pensii private obligatorii administrează active de peste 200 de miliarde de lei, reprezentând peste 11% din PIB, și are aproximativ 8,4 milioane de participanți. Dintre aceștia, peste 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut.
