Duisburg continuă să fie orașul din Renania de Nord-Westfalia cu cea mai numeroasă comunitate de cetățeni români și bulgari, însă datele recente indică o inversare a tendinței de creștere a populației provenite din sud-estul Europei, relatează România TV.
Încă din 2010, administrația germană a resimțit presiunea migrației determinate de sărăcie. Primarul Sören Link (SPD) a atras atenția în ultimii ani asupra faptului că o parte dintre cetățenii UE stabiliți în localitate au ajuns să fie dependenți de beneficiile sociale, neavând posibilitatea de a-și susține familiile, situație care a modificat prioritățile locale în materie de asistență socială și ordine publică.
După o perioadă lungă de creștere constantă a numărului de imigranți, anul 2023 a reprezentat un punct de cotitură. Purtătorul de cuvânt al municipalității, Christoph Witte, a declarat, citat de Știri Diaspora: „O tendință pozitivă se observă din 2023”.
Conform statisticilor oficiale, comunitatea româno-bulgară din Duisburg s-a redus cu 864 de persoane în intervalul 2023 – septembrie 2025, scăzând de la un total de 26.433 la 25.569 de rezidenți. La sfârșitul anului 2024, în registrele orașului mai figurau 16.317 bulgari (o scădere de 42 față de anul precedent) și 9.930 de români (cu 244 mai puțini).
Declinul a continuat și în anul curent, astfel că, la data de 30 septembrie 2025, numărul cetățenilor bulgari a ajuns la 15.847 (minus 470), iar cel al românilor la 9.722 (minus 208). Per total, populația provenită din cele două țări a înregistrat o scădere de 3,36% în mai puțin de doi ani, după mai bine de un deceniu de expansiune accelerată.
Datele analizate de publicația waz.de relevă că numărul plecărilor și al radierilor din evidențe a crescut semnificativ începând cu 2021. Doar în cursul anului trecut s-au consemnat 5.882 de plecări ale românilor și bulgarilor. Dintre acestea, 4.122 au fost radieri forțate — cel mai ridicat nivel din 2019 — procedură aplicată atunci când persoanele părăsesc Germania sau nu mai locuiesc la adresa din dosare fără a notifica autoritățile.
În contextul discuțiilor despre migrația asociată cu sărăcia și problemele de integrare, ministrul federal al Muncii, Bärbel Bas (SPD), a menționat că Berlinul are în lucru măsuri pentru a combate fraudarea sistemelor de protecție socială și pentru a limita accesul nejustificat la aceste ajutoare.
