Ministerul Energiei a retras de pe site-ul oficial un proiect de act normativ care propunea plafonarea adaosului comercial pentru traderii și furnizorii de energie, instituția invocând o eroare tehnică. Documentul, care ar fi stabilit limite clare pentru profiturile din sectorul energetic, a fost vizibil doar pentru o scurtă perioadă înainte de a fi șters.
Reprezentanții instituției au explicat că incidentul a survenit în urma unui proces intern de analiză a diverselor scenarii de reglementare a prețurilor. „Ministerul Energiei a gestionat, pe parcursul mai multor luni, un proces amplu de analiză a mai multor scenarii menite să asigure prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Aceste demersuri au fost fundamentate pe consultări constante cu toți actorii relevanți din piața de energie și integrarea propunerilor primite, în cadrul unui proces tehnic intern”, a transmis Ministerul Energiei, conform datelor centralizate de RomaniaTV.net. Instituția a subliniat că „documentul postat temporar pe site a fost publicat ca urmare a unei erori materiale”.
Draftul retras prevedea ca marjele comerciale să fie limitate drastic pentru a proteja consumatorii. Mai exact, documentul stipula: „Adaosul comercial maxim permis este: a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energie electrică și traderului de gaze naturale; b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali”. Această propunere apăruse la scurt timp după ce Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, afirmase că piața liberalizată funcționează corect și prețurile sunt în scădere.
Nota de fundamentare a proiectului evidenția un dezechilibru major între costurile de producție și facturile finale. Autorii documentului arătau că, pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat a crescut de la circa 482 lei/MWh în 2020 la aproximativ 922 lei/MWh în 2025, o majorare de 91%. În cazul gazelor naturale, creșterea a depășit 100%, de la 97 lei/MWh la peste 196 lei/MWh în aceeași perioadă, deși structura producției interne a rămas stabilă.
Inițiatorii explicau în document că aceste scumpiri au fost cauzate de „extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit decisiv la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”. Potrivit notei de fundamentare, principalii producători (Romgaz, OMV Petrom, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica) și-au menținut cotele de piață, ceea ce indică faptul că prețurile mari reflectă majorarea componentelor comerciale și nu factori de producție.
În paralel cu acest incident, Guvernul a decis amânarea liberalizării complete a pieței de gaze naturale. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că termenul inițial de 31 martie va fi prelungit cu un an. „Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm și cetățenii României. Fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor”, a declarat șeful Executivului, propunând o perioadă tranzitorie până în martie 2027.
Proiectul retras obliga operatorii economici să recalculeze componentele comerciale pentru toate contractele active la 1 aprilie 2026. Prevederile vizau ajustarea prețurilor astfel încât să se încadreze în noile plafoane ale adaosului comercial, fără a modifica tarifele reglementate. Documentul specifica clar că „lipsa unui mecanism de control al marjelor permite apariția unor profituri necorelate cu costurile reale sau cu investițiile din sector, transferate direct asupra consumatorilor finali”.
