Detaliile necunoscute despre starea coifului de la Coțofenești și planul secret de restaurare a aurului dacic

Unul dintre cele mai importante bunuri ale patrimoniului românesc a dispărut din nou din vitrina Muzeului Național de Istorie a României. De această dată nu este vorba despre un furt, ci despre un proces complex de restaurare. Potrivit Știrile Kanal D, piesa a fost retrasă din expoziție pentru a fi investigată și pregătită pentru reparații.

Coiful de la Coțofenești a fost recuperat pe 2 aprilie 2026, după care a fost expertizat în Olanda și adus în România. Între 21 aprilie și 3 mai, publicul l-a putut vedea din nou la muzeu, alături de două brățări dacice. În timp ce brățările au revenit în expoziția permanentă „Tezaur Istoric”, coiful a fost retras în laboratoare pentru investigații amănunțite.

Analizele efectuate după recuperare arată că deformările și desprinderile suferite în timpul furtului s-au produs exclusiv în zone care mai fuseseră restaurate și lipite în trecut. Cea mai recentă restaurare avusese loc în 2021. Specialiștii au folosit examinări criminalistice, fotografii detaliate, fotogrammetrie și scanare 3D, alături de analize metalografice și microscopie.

Obiectul nu este fabricat din aur pur, ci din electrum natural, un aliaj în care predomină aurul și argintul, cu cantități reduse de cupru. Muzeul Național de Istorie a României a precizat că materialul se află într-o stare relativ bună și nu prezintă o fragilizare severă. Astfel, aurul vechi de peste două milenii poate fi remodelat fără riscul unor rupturi noi.

Planul de restaurare este împărțit în trei mari etape, care includ îndepărtarea controlată a resturilor de rășină epoxidică și remodelarea zonelor deformate. Presiunea asupra metalului va fi aplicată progresiv, cu ajutorul unor dispozitive cu reglaje micrometrice. De asemenea, va fi reatașat obrăzarul drept, desprins în timpul evenimentelor prin care a trecut piesa.

Strategia de restaurare a primit aviz favorabil din partea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Măsurătorile XRF realizate în mai și iunie 2026 au fost comparate cu cele efectuate între 2011 și 2016, confirmând că este vorba despre același obiect autentic. Muzeul Național de Istorie a României va continua să publice etapele restaurării până la revenirea piesei în expoziția permanentă.