Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ la 2,34% fără un guvern cu puteri depline

România traversează o situație în care bugetul țării este mai bine administrat de patru luni de când nu există un guvern cu puteri depline la Palatul Victoria, iar dizarmoniile financiare se reduc treptat.

Deficitul bugetar la șapte luni a coborât de la 3,99% anul trecut, la 2,34% în 2026, conform execuției bugetare de la 31 iulie publicate de Ministerul Finanțelor.

Datele arată că deficitul bugetar a coborât cu 37% în termeni nominali, reprezentând 28,36 miliarde de lei mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%, reflectând o ajustare bazată atât pe colectare, cât și pe un avans temperat al plăților.

„Evoluţia pozitivă a deficitului bugetar, anunţată în această dimineaţă de Ministerul de Finanţe, trebuie privită, în esenţă, ca un fel de ,,luminiţă de la capătul tunelului’’.

Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, țara are nevoie de un executiv format din profesioniști în domeniile lor, nu din „activiști de partid” interesați doar de imagine și considerente electorale.

Analistul a subliniat că rezultatele înregistrate nu reprezintă „un motiv de relaxare”, de vreme ce piețele și investitorii urmăresc capacitatea României de a menține direcția pe termen lung și de a livra un buget credibil pentru 2027.

„Este primul semnal concret, susținut de cifre, că direcția de consolidare fiscală anunțată de guvern chiar produce rezultate”, a adăugat Negrescu, punctând că datele vor influența evaluarea agenției de rating S&P programată pentru 2 octombrie.

În structura bugetară, cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici decât anul trecut, în timp ce investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, depășind cu aproape 15 miliarde nivelul din 2025.

Cel mai îngrijorător indicator din execuția bugetară este reprezentat de cheltuielile cu dobânzile, care au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că această sumă masivă reprezintă „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”.

„Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a declarat Alexandru Nazare.

Conform lui Negrescu, factura celor peste 40 de miliarde de lei plătite ca dobânzi riscă să crească pentru întreaga economie, afectând statul, companiile și fiecare cetățean, dacă viitorul Guvern va abandona traiectoria fiscală actuală.

„Fără o corecție structurală susținută — disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbție accelerată a fondurilor europene și prioritizarea reală a investițiilor — stabilizarea de până acum riscă să rămână un episod temporar”, a completat analistul economic.