România va continua să aplice sistemul de trecere la ora de vară și la cea de iarnă și pe parcursul anului 2026, conform datelor oficiale privind modificarea fusului orar. În ciuda dezbaterilor prelungite de la nivelul Uniunii Europene despre oportunitatea acestui mecanism, programul național rămâne neschimbat, afectând în continuare organizarea activităților zilnice ale populației, notează ziarobiectiv.ro.
Calendarul pentru anul 2026 stabilește că trecerea la ora de vară va avea loc în ultimul weekend din martie. Astfel, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00. Ulterior, revenirea la ora de iarnă se va produce pe data de 25 octombrie 2026, când ora 4:00 va fi dată înapoi pentru a redeveni ora 3:00.
Deși acest sistem a fost implementat inițial în Uniunea Europeană pentru a genera economii de energie, eficiența sa economică este contestată în prezent. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre ale blocului comunitar mențin încă procedura de ajustare sezonieră a ceasurilor.
Discuția despre eliminarea acestui mecanism a fost readusă în atenție de premierul spaniol Pedro Sánchez, care a solicitat reluarea negocierilor în Consiliul European. Deși Parlamentul European a votat pentru renunțarea la schimbarea orei încă din anul 2018, procesul este blocat deoarece guvernele naționale nu au ajuns la un consens.
Europarlamentarul suedez Johan Danielsson, responsabil pentru acest dosar, a explicat pentru agenția EFE că argumentele privind economia de energie nu mai sunt relevante într-o lume digitalizată. Acesta a menționat că implicarea Spaniei ar putea debloca situația, însă adoptarea unei decizii necesită o majoritate de 55% dintre statele membre, care să reprezinte cel puțin 65% din populația Uniunii Europene.
Din punct de vedere medical, specialiștii avertizează asupra efectelor negative pe care schimbarea orei le are asupra a aproximativ 20% din populație. Cei mai vulnerabili în fața acestor modificări de ritm biologic sunt copiii, persoanele în vârstă și cei care suferă de patologii cronice, principalele simptome fiind tulburările de somn.
Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transporturi, s-a declarat în favoarea unei noi analize de impact, afirmând că: „Sistemul schimbării orei generează complicații inutile”. Pe lângă aspectele de sănătate, ajustarea ceasurilor provoacă dificultăți logistice în transporturi și în funcționarea serviciilor publice.
Există, de asemenea, temeri că renunțarea la regula comună ar putea duce la o fragmentare a fusurilor orare pe continent. „Nu putem ajunge la un mozaic de fusuri orare în Europa. De aceea guvernele iau mai mult timp, dar șase ani este ridicol. Trebuie să avansăm”, a declarat Johan Danielsson, conform sursei citate.
În timp ce statele UE caută o coordonare comună, numeroase țări la nivel mondial au abandonat deja acest sistem. Printre acestea se numără Turcia, Rusia, Islanda, China, Japonia, Brazilia, dar și state africane sau regiuni din SUA, precum Hawaii și Arizona.
În absența unei directive europene cu caracter obligatoriu, România nu a adoptat o decizie unilaterală de a opri schimbarea orei. Deși se estimează că discuțiile la nivelul instituțiilor de la Bruxelles vor fi reluate la începutul lui 2026, românii vor continua să își modifice ceasurile de două ori pe an până la o hotărâre finală.
