Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză principală a dizabilității la nivel global, afectând anual aproximativ 15 milioane de persoane. Dintre acestea, o treime își pierd viața, în timp ce un alt procent egal rămâne cu invaliditate permanentă. În Statele Unite, această afecțiune ocupă locul al cincilea în clasamentul cauzelor de deces.
Deși incidența cazurilor este într-o scădere ușoară în statele industrializate, tendința este opusă în țările aflate în curs de dezvoltare. Estimările actuale sugerează că mortalitatea provocată de accidentul vascular cerebral s-ar putea tripla în următoarele două decenii în regiuni precum America Latină, Orientul Mijlociu și Africa sub-sahariană. Deși este mai frecvent la persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, AVC-ul poate apărea la orice vârstă.
Informațiile centralizate de andreilaslau.ro, care preia date de la dailyhealthpost.com, explică faptul că un accident vascular cerebral se produce atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt, cauzând moartea rapidă a celulelor din cauza lipsei de oxigen. Această deteriorare poate conduce la pierderea memoriei sau a abilităților controlate de zonele afectate.
Există două categorii principale de AVC: ischemic și hemoragic. Cel ischemic, provocat de un cheag de sânge sau de un blocaj, este cel mai des întâlnit. Acesta poate fi embolic, când cheagul călătorește din altă parte a corpului, sau trombotic, când blocajul se formează direct într-o arteră cerebrală. Atacul ischemic tranzitor, cunoscut ca „mini-accident vascular cerebral”, reprezintă o blocare temporară și trebuie tratat ca un avertisment critic pentru un eveniment subit major.
AVC-ul hemoragic se produce prin ruperea unui vas de sânge sau a unui anevrism, determinând acumularea sângelui în interiorul creierului sau în jurul acestuia. Sângerarea intracerebrală distruge direct țesutul nervos, putând fi cauzată uneori de malformații genetice arteriovenoase. Hemoragia subarahnoidă apare în spațiul dintre creier și țesuturile înconjurătoare, fiind declanșată de anevrisme rupte, traumatisme craniene sau utilizarea anticoagulantelor.
Factorii care sporesc riscul de producere a unui accident vascular includ hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, fumatul, sedentarismul, colesterolul ridicat și consumul de substanțe precum cocaina sau metamfetamina. De asemenea, utilizarea pe termen lung a unor antiinflamatoare nesteroidiene, stresul, depresia și genetica joacă un rol important. La persoanele sub 60 de ani, bărbații sunt mai expuși riscului, însă mortalitatea este mai ridicată în rândul femeilor.
Simptomele variază în funcție de zona cerebrală afectată. Printre semne se numără durerea pe o parte a feței, vederea dublă sau neclară, pierderea echilibrului și dificultățile la mers. Paralizia facială este un indiciu major, iar „Încercați să vă ridicați brațele peste cap în același timp. Dacă un braț începe să cadă, este posibil să aveți un accident vascular cerebral. În mod similar, o parte a gurii poate cădea când încerci să zâmbești”, avertizează Clinica Mayo.
Femeile pot prezenta simptome atipice, precum dificultăți de respirație sau la înghițire, halucinații, greață, convulsii sau sughiț. Senzația de vertij și confuzia bruscă sunt, de asemenea, semnale de alarmă. Referitor la prognosticul pacienților, Asociația Americană de Stroke precizează: „Recuperarea dramatică de la un accident vascular cerebral este posibilă. Deoarece accidentele vasculare cerebrale nu afectează de obicei capacitatea lingvistică, pacientul este capabil să participe mai mult la terapia de reabilitare. Cele mai multe deficite sunt legate de functiile motorii, nu cognitive. Vizibilitatea dublă și vertijul se rezolvă frecvent după câteva săptămâni de recuperare în cazul accidentelor vascular cerenrale usoare până la moderate care afecteaza creierul”.
Prevenția este posibilă în proporție de 80% prin menținerea tensiunii arteriale sub 120/80, controlul greutății (IMC sub 25), exerciții fizice regulate și evitarea fumatului. În cazul apariției simptomelor, metoda F.A.S.T. (Față căzută, Brațe slăbite, Vorbire dificilă, Timp de intervenție) este esențială. Administrarea tratamentului în primele trei ore de la debut crește cu 30% șansele de a evita leziunile permanente.
