Calendarul ortodox marchează data de 5 ianuarie 2026 ca fiind Ajunul Bobotezei, una dintre cele mai aspre zile de post din întregul an bisericesc. Această zi precede marea sărbătoare a Botezului Domnului și este dedicată rugăciunii și purificării spirituale, mulți credincioși alegând să țină post negru, fără hrană sau apă, ca semn de smerenie.
Conform explicațiilor oferite de Creștinortodox, această rânduială este păstrată încă din primele secole ale creștinismului. Între secolele IV și VI, persoanele care urmau să fie botezate (catehumenii) se pregăteau prin post și rugăciune pentru a primi taina chiar în ziua praznicului, participând ulterior pentru prima dată la Liturghia credincioșilor.
„Postim pe 5 ianuarie pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare și pentru a ne pregăti duhovnicește pentru sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos.”
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi, alături de tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). În această perioadă, pe 5 și 6 ianuarie, se oficiază Sfințirea cea Mare a apei. Agheasma Mare se consumă pe nemâncate în perioada 6 ianuarie – 14 ianuarie, iar în restul anului poate fi luată doar cu binecuvântarea duhovnicului în cazuri de boală sau încercări dificile.
Rânduielile bisericești includ oficierea Ceasurilor împărătești și a Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia. Tot în acest interval, preoții vizitează locuințele credincioșilor pentru a sfinți gospodăriile cu Agheasmă Mare, un ritual considerat a fi aducător de protecție pentru familie și animale, conform tradiției.
Potrivit informațiilor publicate de redactia.ro, această zi este bogată și în superstiții populare, în special cele legate de aflarea ursitului. Noaptea de ajun este privită ca un moment cu puteri speciale în care visele pot deveni premonitorii.
Una dintre cele mai respectate tradiții de către fetele nemăritate presupune sustragerea unei rămurele de busuioc din mănunchiul preotului. Aceasta trebuie așezată sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie pentru ca tinerele să își poată vedea în vis viitorul soț.
O altă practică veche menționează că fetele așază busuioc la streașina casei. Se crede că, dacă a doua zi planta este acoperită de chiciură, acesta este un semn clar că se vor căsători cu un bărbat înstărit. De asemenea, dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în dimineața ajunului, se anticipează un an agricol roditor și plin de belșug.
În gospodării se pregătește o masă similară celei de Crăciun, însă ritualul cere ca nimeni să nu mănânce până când preotul nu vine cu Iordanul sau Chiraleisa. După ce bucatele sunt binecuvântate, o parte din hrană este dată animalelor pentru a le proteja de boli și a asigura prosperitatea fermei.
