Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe data de 7 decembrie 2025 pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș, sărbătoarea fiind marcată cu cruce roșie în calendar. Aceasta este considerată una dintre cele mai importante figuri spirituale pentru poporul român, ziua fiind dedicată procesiunilor și rugăciunii, relatează Stirile Kanal D.
Sfânta Filofteia a trăit în secolul al XIII-lea, în regiunea de la sud de Dunăre. Deși originea sa exactă nu este cunoscută, existând ipoteze privind apartenența sa la neamul românesc sau bulgar, numele său are rădăcini grecești și se traduce prin „iubitoare de Dumnezeu”. Viața sfintei a fost una scurtă, curmată tragic la doar 12 ani de propriul tată, care a ucis-o fiind nemulțumit de actele sale de caritate, copila obișnuind să împartă haine și mâncare săracilor.
În urma martiriului său, credința populară a consacrat-o drept protectoare a copiilor și a tinerelor fete. Istoricul moaștelor sale este unul complex și îndelungat. Inițial, acestea au fost păstrate la Târnovo până în anul 1393. Ulterior, după ce orașul a fost incendiat și cucerit de turci, sfintele moaște au fost mutate la Vidin, unde au rămas până în jurul anului 1396.
După înfrângerea creștinilor la Nikopole, pentru a salva moaștele de la profanare, acestea au fost oferite domnitorului Mircea cel Bătrân. Radu Mircea a fost cel care le-a așezat în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, care servea atunci drept catedrală mitropolitană. Deoarece transferul a avut loc imediat după hramul Sfântului Nicolae, data de 7 decembrie a rămas stabilită ca zi de prăznuire a sfintei.
Odată cu sfințirea noii biserici ctitorite de Neagoe Basarab în 1517, moaștele au fost mutate în noua locație, unde au fost păstrate timp de secole. Totuși, de-a lungul timpului au existat mai multe relocări. În anul 1893, din cauza stării de degradare a vechiului lăcaș, acestea au fost duse în bisericile „Sf. Gheorghe” și „Adormirea Maicii Domnului – Olari” din Curtea de Argeș.
În timpul Primului Război Mondial, pe fondul apropierii liniei frontului, racla a fost transportată temporar la București, fiind adăpostită în Paraclisul Mănăstirii Antim, revenind la Curtea de Argeș după încheierea conflictului. Începând cu anul 1949, moaștele se află în paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș, devenind loc de pelerinaj anual pentru mii de credincioși. Cultul Sfintei Filofteia a fost generalizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1950.
La nivelul tradițiilor populare, sărbătoarea este denumită și „Poitra lui Nicolae”, datorită succesiunii imediate după ziua Sfântului Ierarh Nicolae. În credința rurală, ea este văzută ca o apărătoare a celor nedreptățiți și grabnic ajutătoare la nevoie. Există obiceiul ca femeile să nu lucreze în această zi, evitând în special obiectele ascuțite și munca la câmp, pentru a preveni accidentele și bolile în rândul copiilor.
