Interesul românilor pentru calcularea anticipată a veniturilor la pensie a crescut semnificativ, reflectând dorința de a înțelege cum profesia aleasă, nivelul salariului și durata carierei vor influența nivelul de trai după retragerea din activitate. O analiză realizată pe baza datelor centralizate de Redactia.ro, preluând informații de la Gândul.ro, evidențiază discrepanțe majore între diverse categorii profesionale, unde sumele lunare pot varia cu câteva mii de lei în funcție de punctajul acumulat.
Sistemul actual de calcul al pensiilor din România se bazează pe o formulă matematică aplicată unitar tuturor asiguraților. Aceasta presupune multiplicarea punctajului total cu valoarea punctului de referință (VPR), care la data de 1 septembrie 2024 este fixat la 81 de lei. „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat, pe parcursul întregii perioade de activitate, cu valoarea punctului de referință, stabilită prin lege. La data de 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referință este de 81 de lei”, se arată în legislația actuală. Punctajul este determinat de raportul dintre salariul brut al angajatului și salariul mediu pe economie, la care se adaugă vechimea și sporurile obținute.
Proiecțiile au fost realizate pornind de la un scenariu standard: un angajat care începe munca la vârsta de 25 de ani și cotizează continuu timp de 35-40 de ani, până la vârsta legală de pensionare (60-65 de ani). Estimările presupun un parcurs profesional stabil, cu un venit constant raportat la salariul mediu pe economie, având un coeficient de 1 pentru venituri medii și între 1,5 și 2 pentru domeniile mai bine remunerate.
Cei care activează în domenii necalificate sau ca muncitori în fabrici vor primi printre cele mai mici pensii. În anul 2026, suma estimată pentru aceștia este de aproape 2.800 de lei, urmând să urce progresiv la 3.100 de lei în 2030 și la 3.700 de lei în 2040. Până în 2050, pensia acestora ar putea atinge pragul de 4.300 de lei. Cifre similare sunt prognozate și pentru angajații din retail (vânzători), în timp ce în sectorul serviciilor, precum curățenia sau hotelurile, sumele sunt mai mici, pornind de la 2.500 de lei în 2026 și ajungând la 4.000 de lei în 2050.
Pentru muncitorii calificați și angajații din construcții, pensiile pornesc de la 3.100 de lei în 2026 și pot urca până la 4.600 de lei la jumătatea secolului. În ceea ce privește angajații de birou cu salarii medii și șoferii din logistică, estimările indică un venit de 3.400 de lei în 2026, 4.300 de lei în 2040 și aproximativ 5.000 de lei pentru cei care se vor pensiona în 2050.
În sectorul public, cadrele didactice (învățători și educatori) și funcționarii publici au proiecții de pensii ușor superioare mediei. Pentru aceste categorii, pensia estimată în 2026 este de 3.700 de lei, crescând la 4.800 de lei în 2040 și atingând aproximativ 5.500 de lei în 2050. Aceste valori sunt susținute de stabilitatea în muncă și acumularea unei vechimi complete în sistem.
Inginerii, medicii și specialiștii IT ocupă primele poziții în clasamentul veniturilor estimate. Inginerii vor avea pensii care pornesc de la 3.900 de lei (2026) și ajung la 6.000 de lei (2050). În domeniul medical, pensiile vor reflecta majorările salariale recente, cu estimări de 4.200 de lei în 2026, ajungând la 6.800 de lei în 2050. Topul este dominat de specialiștii IT, care ar putea încasa o pensie de 5.000 de lei în 2026, suma crescând considerabil până la 8.000 de lei în 2050. Managerii de nivel mediu se situează și ei la cote înalte, cu pensii prognozate între 4.500 de lei (2026) și 7.500 de lei (2050).
