Creștinii vor marca Învierea Domnului la date diferite în cursul anului 2026, în funcție de calendarul urmat de fiecare confesiune în parte. Astfel, în timp ce Paștele catolic este programat pentru ziua de 5 aprilie, credincioșii ortodocși vor celebra această sărbătoare o săptămână mai târziu, pe data de 12 aprilie. Decalajul este cauzat de faptul că cele două biserici folosesc algoritmi și calendare distincte pentru a stabili cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
Semnificația Paștelui rămâne fundamentul credinței, amintind de învierea lui Iisus Hristos după răstignire. Evenimentul este relatat în Noul Testament ca fiind o biruință a vieții împotriva morții și o promisiune a mântuirii oferită tuturor credincioșilor.
Biserica Romano-Catolică raportează data de 5 aprilie 2026 la calendarul gregorian, introdus în anul 1582. Conform regulii generale, Paștele are loc în duminica ce urmează primei Luni Pline de după echinocțiul de primăvară. Această celebrare marchează finalul Săptămânii Mari, perioadă ce include ritualuri specifice pentru Florii, Joia Mare și Vinerea Mare.
În ceea ce privește Biserica Ortodoxă, Paștele din anul 2026 va fi sărbătorit pe 12 aprilie, calculul fiind bazat pe calendarul iulian. În România, această zi are statut de sărbătoare națională nelucrătoare. Pregătirea spirituală este realizată prin Postul Mare și prin duminica Floriilor, iar legislația muncii garantează că și a doua zi de Paște, luni, 13 aprilie, este zi liberă oficială.
Duminica Floriilor marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, dând startul evenimentelor din Săptămâna Patimilor. Din cauza sistemelor diferite de calcul, în 2026, această sărbătoare va fi marcată pe 29 martie de către catolici și pe 5 aprilie de către credincioșii ortodocși.
Potrivit Codului Muncii, angajații din țara noastră au dreptul la zile libere cu ocazia Paștelui, incluzând aici Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște. Pentru salariații care lucrează pe un program obișnuit, de luni până vineri, beneficiul direct este reprezentat de ziua de luni, având în vedere că duminica este deja zi de repaus săptămânal.
Totuși, există anumite categorii profesionale a căror activitate nu poate fi întreruptă, precum personalul din unitățile sanitare, forțele de ordine, angajații din transporturi sau cei din domeniul alimentației publice. În astfel de cazuri, angajatorii au obligația legală să compenseze munca efectuată în zilele de sărbătoare legală prin acordarea de timp liber în următoarele 30 de zile sau printr-un spor salarial.
Data Paștelui este variabilă și este influențată de două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară, stabilit convențional pe 21 martie, și prima Lună Plină de după acesta, cunoscută sub numele de „Lună plină pascală”. Această corelație între mișcările Soarelui și ale Lunii se bazează pe ciclul pascal de 19 ani, după cum notează ziarobiectiv.ro. Dacă Luna Plină apare înaintea datei de 21 martie, se va aștepta următoarea apariție, de regulă după 29 de zile.
Calendarul zilelor libere pregătit pentru anul 2026 cuprinde mai multe perioade de relaxare pentru salariați:
Anul începe cu 1 și 2 ianuarie (joi și vineri), urmate de 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, marți și miercuri). Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie, va pica într-o zi de sâmbătă. Primăvara aduce liber pe 10 aprilie (Vinerea Mare) și pe 12-13 aprilie (Paștele Ortodox). Ziua Muncii, 1 mai, va fi într-o zi de vineri, urmată de sărbătoarea de Rusalii și Ziua Copilului pe 31 mai și 1 iunie (duminică și luni).
În a doua parte a anului, Adormirea Maicii Domnului (15 august) pică sâmbăta, în timp ce Sfântul Andrei (30 noiembrie) și Ziua Națională (1 decembrie) vor fi luni și marți. Ultimele zile libere ale anului sunt pe 25 și 26 decembrie (vineri și sâmbătă), cu ocazia Crăciunului.
