Calendarul ortodox la 16 septembrie. Cine sunt sfinții prăznuiți de Biserică în această zi

Pe 16 septembrie 2026, Calendarul ortodox o prăznuiește pe Sfânta Mare Muceniță Eufimia și îl cinstește pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, fost stareț al Mănăstirii Antim din București.

Canonizarea Sfântului Sofian a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11-12 iulie 2024, cu ziua de prăznuire stabilită la 16 septembrie.

Sfântul Sofian s-a născut la 7 octombrie 1912, în Basarabia, în comuna Cuconeștii-Vechi, județul Bălți. Încă din adolescență a ales viața monahală, intrând la vârsta de 14 ani ca frate la Schitul Rughi-Soroca.

Între anii 1928 și 1932, a urmat Școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrușa-Soroca, iar apoi, între 1932 și 1940, a studiat la Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.

La 25 decembrie 1937 a primit tunderea în monahism, primind numele Sofian. La 6 august 1939 a fost hirotonit diacon în Catedrala din Bălți, de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Tit Simedrea.

Părintele Sofian a avut și o importantă formație artistică, urmând cursurile Academiei de Arte Frumoase din București între 1940 și 1945, precum și Facultatea de Teologie din București între 1942 și 1946.

În anul 1945 a fost hirotonit preot la Mănăstirea Antim din București și a devenit participant la întâlnirile Rugului Aprins, mișcare spirituală desfășurată între 1945 și 1948.

La 15 iunie 1950 a fost numit stareț al Mănăstirii Antim, iar ulterior, între anii 1954 și 1958, a condus ca stareț și Mănăstirea Plumbuita din București.

În anul 1958, a fost arestat și condamnat la 16 ani de muncă silnică în urma persecuțiilor regimului comunist împotriva clericilor. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere.

După eliberare, a revenit la Mănăstirea Antim în 1967, unde a rămas până în anul 1998, fiind o prezență importantă pentru comunitatea monahală și credincioși.

Proclamarea locală a canonizării sale ca Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a avut loc la Mănăstirea Antim din București, la 16 septembrie 2025.

Pe 16 septembrie este prăznuită și Sfânta Mare Muceniță Eufimia, care a trăit în timpul împăratului Dioclețian, între anii 284 și 305. S-a născut în Calcedon, într-o familie creștină, avându-l tată pe senatorul Filofron și mamă pe Theodorisia.

În timpul persecuțiilor, Sfânta Eufimia a refuzat porunca proconsulului Pricus de a aduce jertfe idolilor. Întrebată de ce nu respectă porunca, ea a mărturisit că „poruncile autorităților trebuie respectate doar atunci când nu sunt contrare poruncii lui Dumnezeu. Atunci când o poruncă omenească se opune credinței și voii lui Dumnezeu, aceasta nu trebuie urmată.”

Pentru credința sa, a fost supusă unor chinuri cumplite: a fost aruncată într-un cuptor încins și apoi într-o apă cu târâtoare otrăvitoare, rămânând nevătămată după ce s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci. În cele din urmă, și-a dat sufletul lui Dumnezeu după ce a fost aruncată la fiarele sălbatice.

Sfânta Eufimia este pomenită și pe 11 iulie, zi care amintește de o minune legată de sfintele sale moaște. În timpul disputelor privind cele două firi ale lui Hristos, două cărți cu învățături diferite au fost puse în racla sfintei, una pe pieptul ei și alta alături.

La deschiderea raclei, s-a constatat că Sfânta Eufimia ținea în mâini cartea cu învățătura dreaptă a Sfinților Părinți, în timp ce cartea ereticilor se afla la picioarele sale.

Sfintele moaște ale Sfintei Mare Muceniță Eufimia pot fi venerate în Catedrala Patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar. Mai multe detalii despre rugăciune și viața sfinților pot fi consultate în sursa originală a Știrile Kanal D.