Anunț crucial pentru pensionari! Șeful Poștei Române cere o măsură radicală privind banii cash: Ce se va întâmpla cu pensiile

Distribuirea pensiilor și a ajutoarelor sociale s-a transformat într-o sarcină extrem de costisitoare pentru Poșta Română, devenind „o povară” în loc de un beneficiu economic, susține Valentin Ștefan, directorul general al companiei.

Acesta propune ca serviciul să fie scos la licitație publică, argumentând că sumele cheltuite în prezent pentru logistică și securitate fac ca activitatea să nu fie sustenabilă.

Oficialul a explicat că infrastructura necesară pentru transportul banilor cash implică investiții uriașe, impuse de legislația în vigoare, costuri care sunt suportate integral de companie.

„Pentru Poşta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiţi-vă că noi pentru toate aceste maşini trebuie să instalăm nişte elemente de siguranţă conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt nişte costuri pe care noi trebuie să le facem”, a declarat Valentin Ştefan, potrivit stiripesurse.ro.

În plus, centrele logistice necesare acestui parteneriat cu statul sunt supradimensionate comparativ cu alte instituții financiare.

„Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din ţară sunt deţinute de Poşta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă nişte cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii”, a adăugat directorul.

Deși Ministerul Muncii plătește aproximativ 60 de milioane de lei lunar pentru aceste servicii, o cincime din sumă se întoarce la stat sau la bănci sub formă de costuri pentru procurarea numerarului.

Valentin Ștefan a detaliat fluxul banilor, precizând că Poșta trebuie să convertească sumele virate în conturi în bani fizici, proces care nu este gratuit.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenţii, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În aceşti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziţionarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poştei, din trezorerie în contul Poştei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash”, a explicat șeful Poștei Române.

Volumul de numerar manevrat este uriaș, compania achiziționând lunar circa 5% din masa monetară a României.

„Banii ăştia trebuie să vină de undeva şi nimeni nu ţi-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ţi-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii şi de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Naţională. Aşa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alţi concurenţi”, a mai spus acesta.

Ștefan consideră incorectă percepția că toată suma rămâne în bugetul companiei: „Este nedrept să se spună că aceşti bani vin către Poştă. Pur şi simplu sunt mutaţi dintr-un buzunar în altul, trec şi prin conturi ale Poştei şi merg mai departe înapoi la stat”.

Conducerea companiei insistă pentru organizarea unei licitații, fiind convinsă că prețul actual plătit de stat este, de fapt, unul promoțional față de costurile reale ale pieței.

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitaţie cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci aşteptăm să se facă acea licitaţie, să dicteze piaţa care este cifra corectă şi vedem după aceea dacă Poşta Română beneficiază nedrept de aceşti bani sau nu”, a afirmat Valentin Ştefan.

În prezent, aproximativ 4,5 milioane de persoane primesc pensii, alocații sau indemnizații prin intermediul Poștei. Dintre aceștia, circa 40-45% dintre pensionari încă încasează drepturile în numerar.

Întrebat despre posibilitatea ca Poșta Română să piardă acest contract, directorul general a menționat că, deși veniturile de la Ministerul Muncii reprezintă o pondere semnificativă din buget (aproximativ 36-37% de la Casa de Pensii și 7-8% de la ANPIS), renunțarea la acest serviciu ar putea fi un lucru pozitiv, având în vedere că generează și principala cheltuială a companiei.

Etichete:
2026 - Ediție Specială. Toate drepturile rezervate!