Consumul de băuturi în România a cunoscut o scădere notabilă în cursul anului 2024, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și raportate de Ziar Obiectiv via Agerpres. În timp ce cererea internă pentru vinuri, băuturi spirtoase și răcoritoare s-a diminuat, exporturile de vin au reușit să înregistreze un avans de 11.700 de hectolitri.
Această tendință de scădere a consumului are loc pe fondul unor modificări fiscale majore, care vor aduce scumpiri succesive în următorii ani. Autoritățile au stabilit un calendar clar pentru majorarea accizelor la alcool, tutun și combustibili, prima etapă fiind programată pentru 1 august 2025, urmată de o nouă rundă de creșteri de la 1 ianuarie 2026. Presiunea asupra bugetelor familiale va fi accentuată și de faptul că nivelul accizei pentru carburanți nu va mai fi indexat cu inflația din 2026.
Planul fiscal prevede ca accizele pentru alcool și băuturile alcoolice să crească cu 10% în august 2025 și cu încă 10% la începutul anului 2026. În sectorul produselor din tutun prelucrat, majorările vor fi de 3% în fiecare dintre cele două etape, în timp ce benzina și motorina vor înregistra scumpiri de câte 10%. Mai mult, o noutate fiscală apărută de la 1 august 2025 vizează aplicarea unei accize de 10 lei pe hectolitru pentru vinul liniștit, cidru și hidromel, taxă care va urca la 11 lei din 2026.
Datele INS referitoare la anul 2024 evidențiază o schimbare în comportamentul consumatorilor români încă înainte de implementarea noilor taxe. Cea mai drastică scădere a fost raportată în cazul băuturilor nealcoolice, unde cantitatea medie consumată de un locuitor s-a diminuat cu 9,3 litri. De asemenea, consumul de vin a scăzut cu 1,4 litri pe cap de locuitor, iar cel de băuturi spirtoase distilate s-a redus cu 0,3 litri.
Singura categorie care a înregistrat o ușoară creștere a consumului a fost berea, cu un plus de 0,1 litri per locuitor, deși producția autohtonă s-a diminuat cu 1,5%. În sectorul vinicol, situația este afectată de prăbușirea producției interne cu 24,1%, fapt ce a generat o reducere a resurselor totale cu peste 800.000 de hectolitri, în ciuda unor stocuri inițiale mai ridicate și a unei scăderi a importurilor cu 5,8%.
În ceea ce privește băuturile spirtoase, piața a înregistrat evoluții mixte. Segmentele de whisky, gin și votcă au suferit contracții atât la nivel de producție (-4%), cât și de importuri (-6,4%). În schimb, rachiurile naturale și coniacul au făcut excepție: producția acestora a urcat cu 5,3% în 2024, determinând o creștere a consumului mediu pe locuitor de la 0,3 la 0,4 litri de alcool 100%.
Piața băuturilor nealcoolice a fost marcată de o scădere generală a apetitului populației, în special pentru apele minerale, unde consumul a scăzut cu 4,9%, și pentru băuturile răcoritoare, cu o diminuare de 3,3%. Cu toate acestea, singura performanță pozitivă remarcabilă în acest segment aparține berii fără alcool, al cărei consum a crescut spectaculos cu 12,5% față de anul precedent.
