Economia națională se confruntă cu o perioadă de declin accentuat, marcată de o scădere severă a consumului care afectează întregul lanț de producție și distribuție. Potrivit datelor furnizate de Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), vânzările din sectorul retail au înregistrat în luna ianuarie 2026 o diminuare de 6,5% comparativ cu perioada similară a anului precedent, reprezentând cel mai mare regres raportat după perioada pandemiei.
Analiza cifrelor arată o realitate îngrijorătoare în spatele profiturilor nominale. Deși în 2025 cifra de afaceri a raportat o creștere marginală de 0,2% conform INS, realitatea economică este dictată de inflația medie de 7,8%. Această diferență indică, în fapt, o contracție a volumelor de marfă vândute cu aproximativ 7,6%, semn că românii plătesc mai mult pentru cantități considerabil mai mici de produse.
„Trendul descendent, din păcate, este continuu şi a continuat şi în februarie. Tendinţa se menţine şi în martie. De regulă, în martie speram într-o înviorare a pieţei, însă de data aceasta nu se întâmplă. Scăderea continuă”, a explicat reprezentantul ANCMMR pentru România TV.
Fenomenul de „down-trading” devine tot mai vizibil, cumpărătorii abandonând produsele premium în favoarea mărcilor proprii ale magazinelor sau a variantelor mai ieftine. Feliciu Paraschiv avertizează că, deși salariile ar putea crește cu 5-6% în 2026, inflația va anula acest beneficiu, generând o scădere a veniturilor reale cu până la 6%. Prudența consumatorilor a ajuns să afecteze inclusiv segmentul alimentar, care a scăzut cu 2,7% în 2025, un indicator critic având în vedere că alimentele sunt ultimele la care populația renunță în perioade de criză.
Recesiunea consumului începe să pună presiune și pe piața forței de muncă. În lipsa competitivității, marii angajatori ar putea recurge la disponibilizări masive. „Dacă ai scăderi de vânzări de 20-30%, trebuie să renunţi la 20-30% din personal”, a precizat vicepreședintele asociației comercianților, subliniind că IMM-urile sunt primele victime ale acestui blocaj de cash flow.
Pe lângă scăderea puterii de cumpărare, mediul de afaceri este lovit de costurile ridicate la energie și carburanți. Există temeri fundamentale că, dacă prețul combustibilului va depăși pragul de 10 lei, producția agricolă și prețurile la raft vor suferi șocuri suplimentare. În acest context, vânătoarea de promoții a devenit o necesitate zilnică pentru categoriile vulnerabile, precum pensionarii.
În final, barierele structurale și birocrația excesivă rămân obstacole majore pentru redresare. Feliciu Paraschiv susține că dificultatea obținerii autorizațiilor pentru noi capacități de producție face ca economia românească să își piardă competitivitatea chiar și în fața statelor din afara Uniunii Europene.
