În data de 15 martie 2026, credincioșii ortodocși marchează o sărbătoare cu cruce roșie, dedicată memoriei Sfinților Mucenici Agapie, Plisie, Timolau și a însoțitorilor acestora. Acești martiri au trăit în perioada împăratului Dioclețian, o epocă marcată de persecuții violente împotriva celor care refuzau să renunțe la creștinism.
Conform datelor istorice prezentate de România TV, Sfinții Agapie, Plisie și Timolau au fost martirizați în Cezareea Palestinei, sub autoritatea guvernatorului Urban. Sfântul Agapie era originar din Gaza, Sfântul Timolau din zona Pontului Euxin, iar Sfântul Plisie provenea din Egipt. Dintre aceștia, doar Agapie fusese botezat prin cufundare, ceilalți primind „botezul sângelui” prin actul muceniciei lor.
Contextul istoric al acelor vremuri arată că împăratul forța creștinii să aducă jertfe idolilor sub amenințarea cu închisoarea sau moartea. În timpul unei festivități păgâne, numeroși creștini au fost executați: Sfântul Timotei a fost ars pe rug, iar Sfinții Agapie și Tecla au fost dați pradă fiarelor sălbatice.
Impresionați de tăria acestora, șase tineri — Plisie, Timolau, Romil, doi bărbați cu același nume, Alexandru, și Dionisie — s-au prezentat voluntar în fața guvernatorului pentru a-și declara credința. Acestora li s-a alăturat și Agapie, toți fiind supuși unor torturi crunte. Grupul celor șapte martiri a fost executat prin decapitare la data de 15 martie 305.
În tradiția bisericească, acești sfinți sunt invocați pentru tămăduirea bolilor și întărirea credinței. Rugăciunea principală dedicată lor, pe Glasul al 4-lea, menționează: „Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri.”
Cântările liturgice subliniază curajul lor de a înfrunta moartea, descriindu-i ca pe niște „turnuri ale Bisericii” care au respins ofertele tiranilor. Aceste texte religioase amintesc de iubirea lor pentru Hristos, care i-a determinat să accepte sacrificiul suprem, devenind „cetățeni ai cerului”.
