O nouă reglementare ministerială modifică fundamental modalitatea prin care se stabilesc gradele de handicap în România, impunând criterii mult mai stricte. Conform informațiilor publicate de Ciao.ro, simpla prezență a unui diagnostic clinic nu mai este suficientă pentru eliberarea documentului, fiind necesară o evaluare complexă a limitărilor funcționale reale ale pacientului.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a elaborat acest nou set de criterii medico-psihosociale pentru a alinia legislația românească la standardele internaționale și la Convenția ONU. Astfel, procesul de evaluare se concentrează acum pe capacitatea efectivă de funcționare și pe impactul afecțiunii asupra vieții cotidiene a individului.
Printre cele mai importante schimbări se numără excluderea anumitor probleme oculare și vicii de refracție de la acordarea automată a certificatului. Persoanele care suferă de miopie, hipermetropie sau astigmatism nu mai pot obține documentul dacă vederea lor poate fi corectată prin ochelari sau lentile, iar câmpul vizual este în parametri normali. În cazul cataractei, dosarul poate fi evaluat doar după intervenția chirurgicală, dacă persistă o afectare vizuală gravă. De asemenea, tulburările vestibulare periferice, având adesea un caracter temporar, vor fi analizate individual, fără a mai garanta un certificat permanent.
Noile reguli vizează și pacienții cu epilepsie sau diabet. Pentru epilepsia controlată prin tratament, unde crizele sunt rare (mai puțin de una generalizată pe lună sau una parțială pe săptămână), se poate acorda cel mult gradul ușor. În cazul diabetului zaharat de tip 1 sau 2, certificatul nu se mai emite automat, fiind necesară dovada unui control metabolic precar (HbA1c >8%) sau existența unor complicații severe la cel puțin două organe.
În ceea ce privește afecțiunile respiratorii, astmul și alte boli pulmonare cu un indicator VEMS cuprins între 50-59% și o saturație a oxigenului între 85-90% sunt acum încadrate doar la gradul mediu. Pentru gradele superioare, este obligatorie demonstrarea unei deteriorări severe a funcției respiratorii și a rezistenței scăzute la efort.
Pentru afecțiunile ireversibile, ordinul permite acordarea certificatului permanent încă de la prima examinare în anumite situații specifice. Acestea includ dizabilitatea intelectuală severă (QI sub 40), tulburările din spectrul autist cu deficiențe grave de socializare, cecitatea totală, surdomutitatea congenitală sau amputațiile de membre. În cazul demenței cu un scor MMSE de maximum 9 puncte sau al psihozelor majore, caracterul permanent al certificatului este stabilit după a doua evaluare.
Procesul de evaluare a devenit unul riguros, bazat pe teste funcționale obiective și pe istoricul medical care să ateste evoluția bolii. Specialiștii vor analiza răspunsul la tratament pe o perioadă de 6-12 luni și vor utiliza scale standardizate precum MMSE pentru funcțiile cognitive, EDSS pentru scleroza multiplă sau clasificarea NYHA pentru insuficiența cardiacă.
Persoanele care au deja un certificat de handicap nu sunt afectate imediat, documentele rămânând valabile până la data expirării. Totuși, la momentul reevaluării, noile criterii vor fi aplicate tuturor beneficiarilor. Termenul standard de revizuire este de 24 de luni pentru afecțiunile care se pot ameliora și de 12 luni pentru cazurile reversibile sau care necesită monitorizare continuă.
Beneficiarii încadrării în grad de handicap au obligația de a respecta Programul individual de reabilitare și integrare socială. Nerespectarea acestor măsuri poate atrage după sine reevaluarea cazului și posibila pierdere a drepturilor conferite de certificatul de handicap.
