ATENȚIE de Sfântul Dumitru! Ce NU se face pe 26 octombrie, potrivit tradiției populare

Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. În tradiția populară, sărbătoarea, cunoscută și ca Sâmedru, este asociată cu interdicții precum împrumutarea unor lucruri din casă, treburile gospodărești grele și certurile.

Potrivit credințelor populare, cei care dau cu împrumut de Sâmedru — mai ales bani, sare, făină sau foc — și-ar putea pierde norocul pentru tot anul. În unele zone, gospodinele nu ofereau nici măcar un chibrit vecinilor.

Tradiția mai spune că spălatul rufelor, cusutul, țesutul și curățenia generală trebuie evitate, iar ziua să fie dedicată rugăciunii și odihnei. Oamenii încercau, de asemenea, să nu se certe și să nu înjure, de teama unor conflicte în familie pe parcursul anului.

Se obișnuia ca în casă să fie mâncare și băutură, deoarece un cămin gol în ziua sărbătorii ar fi prevestit, conform credinței populare, un an sărac.

Sâmedru era considerat în satul românesc sfârșitul anului pastoral și începutul iernii. Potrivit tradiției, Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru aduce iarna.

Un obicei legat de sărbătoare este Focul lui Sâmedru, aprins în seara de dinaintea zilei de 26 octombrie. Tradiția s-a păstrat mai ales în Transilvania și Bucovina: copiii și tinerii adunau lemne, crengi uscate și frunze, pe care le duceau pe un deal.

În mijlocul grămezii se înfigea adesea un par numit „Sâmedru”, iar focul era aprins la căderea serii. Tinerii săreau peste flăcări, crezând că astfel se feresc de boli și de rele, iar cenușa era dusă acasă sau împrăștiată pe câmp și în livezi, pentru rod bogat în anul următor.

Focul era și un prilej de pomenire a celor morți. Lumina flăcărilor simboliza, potrivit obiceiului, căldura trimisă sufletelor celor plecați.

Sâmbăta dinaintea sărbătorii este cunoscută ca Moșii de toamnă. În 2026, aceasta cade pe 24 octombrie, când credincioșii merg la biserică cu colivă, colaci, vin și lumânări și împart, potrivit tradiției, oale sau căni cu apă, fructe și mâncare gătită.

Pentru ciobani, Sfântul Dumitru era ziua încheierii socotelilor: turmele coborau de la munte, iar oile erau înapoiate proprietarilor. Ciobanii își primeau plata pentru vară și negociau învoielile pentru anul următor, după care oamenii se adunau la mese cu mâncare și muzică.

Credințele populare asociază vremea din 26 octombrie cu felul în care va fi iarna. O zi caldă și senină ar prevesti o iarnă lungă și grea, în timp ce frigul sau ninsoarea ar anunța una blândă; ceața de dimineață ar vesti multă zăpadă.

În unele zone, fetele nemăritate puneau busuioc sub pernă în noaptea de Sâmedru, în speranța că își vor vedea ursitul în vis.

Sfântul Dumitru nu este sărbătoare legală. În 2026, data de 26 octombrie cade luni și este o zi lucrătoare obișnuită.

De Sfântul Dumitru își serbează onomastica persoanele care poartă numele Dumitru, Dumitrița, Dimitrie, Dumitra sau Demetra, precum și derivatele Mitică, Mitruț, Dima și Mitrică.

Sfântul Dimitrie a trăit în secolul al IV-lea, în Tesalonic, și provenea dintr-o familie de vază, ajungând în funcții importante. Potrivit relatării despre viața sa, și-a mărturisit credința creștină într-o perioadă în care creștinii erau persecutați, a fost închis și ucis cu sulițele; după moarte, din mormântul său ar fi izvorât mir.

Este considerat ocrotitorul Tesalonicului și unul dintre sfinții iubiți ai Ortodoxiei, fiind înfățișat adesea în iconografie ca un tânăr ostaș, uneori călare. Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir nu trebuie confundat cu Sfântul Dimitrie cel Nou, prăznuit pe 27 octombrie, ocrotitorul Bucureștiului, ale cărui moaște se află la Catedrala Patriarhală.

Materialul precizează că Biserica nu încurajează superstițiile și că preoții amintesc că norocul nu depinde de un obiect împrumutat sau de o anumită acțiune. Pentru credincioși, ziua este în primul rând un prilej de rugăciune și de mers la biserică.