SECRETUL gospodinelor! Cum pui VARZA la MURAT ca să nu facă FLOARE! REȚETA care schimbă tot!

Pentru 15 kg de varză albă, rețeta prezentată recomandă aproximativ 20 de litri de apă, 20 de linguri de sare pentru murături fără iod, mărar uscat, cinci bucăți sau mai mult de hrean, cinci gutui și cinci mere. Materialul descrie mai multe variante de saramură și de aerare a verzei, cu scopul de a limita formarea „florii” sau a mucegaiului.

Varza se curăță și se spală, iar mărarul și celelalte ingrediente se taie în bucăți mai mici. Pe fundul unui butoi curat se pune o treime din mărar, hrean, mere și gutui.

Cotorul verzei se taie la aproximativ un centimetru adâncime, iar în adâncitură se adaugă o linguriță de sare. Verzele se așază în butoi cu tăietura în sus, alternând cu mere, gutui, mărar și hrean.

După umplerea butoiului, acesta se acoperă și se lasă 7–8 ore sau peste noapte. Apoi se toarnă saramură cât să acopere complet verzele; rețeta indică o lingură de sare la un litru de apă.

O altă secțiune a materialului recomandă aproximativ 30 g de sare la un litru de apă sau 25 g dacă sarea a fost pusă deja în cotor. După adăugarea saramurii, se pot pune peste varză crenguțe de vișin, mărar și țelină.

Aerarea, numită și pitrocire, se face cu un furtun introdus până la baza butoiului. O variantă descrisă este suflarea zilnică, timp de cinci minute, vreme de o săptămână; alta recomandă aproximativ cinci minute pe zi, timp de 10–14 zile, iar o a treia indică menținerea procesului constant în primele 15–20 de zile de fermentație.

Ca alternativă, saramura poate fi scoasă într-un vas, aerată și turnată înapoi la fiecare 2–3 zile. Dacă devine tulbure, materialul recomandă să fie scoasă, fiartă, răcită și aerată înainte de a fi pusă din nou în butoi; procedura poate fi repetată de două ori.

După o săptămână, rețeta recomandă verificarea texturii verzei și a mirosului saramurii, apoi mutarea butoiului într-un loc mai răcoros, precum balconul sau pivnița, la începutul lunii noiembrie. Varza trebuie menținută sub nivelul saramurii cu o piatră așezată pe o farfurie, iar butoiul se sigilează.

Materialul indică începutul toamnei drept perioadă obișnuită pentru punerea verzei la murat și menționează că aceasta se poate face de la începutul lui octombrie până la jumătatea sau sfârșitul lui noiembrie. Potrivit tradiției prezentate, pentru sarmale de Crăciun, varza se pune după sărbătoarea Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar nu mai târziu de Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie.

Durata până când varza este gata diferă în material: o secțiune menționează aproximativ o lună și jumătate, iar alta spune că poate fi gustată și folosită după aproximativ o lună.