Comisia Europeană cere măsuri pentru legea salarizării. Extinderea CASS la pensii, printre opțiuni

Comisia Europeană solicită Guvernului României măsuri pentru acoperirea costurilor suplimentare ale noii legi a salarizării, după ce impactul bugetar estimat a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei. Printre variantele menționate într-o corespondență tehnică cu autoritățile române se află și „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”.

Potrivit capital.ro, diferența de aproximativ 4 miliarde de lei trebuie acoperită prin măsuri compensatorii. Comisia Europeană recomandă adoptarea acestora cel târziu odată cu noua lege a salarizării, de preferat înainte ca aceasta să intre în vigoare.

În prezent, pensionarii cu venituri din pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru partea care depășește acest prag. Măsura este prevăzută să se aplice până la 31 decembrie 2027.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că decizia privind o eventuală prelungire aparține autorităților române, nu Comisiei Europene. Întrebat luni seară, la B1 TV, dacă Guvernul ia în calcul prelungirea perioadei de aplicare a CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, ministrul a explicat:

„Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a răspuns Dragoş Pîslaru.

Ministrul a subliniat că orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului asigurărilor de sănătate. Ministerul Finanțelor va trebui să stabilească dacă și în ce condiții contribuția pentru pensii ar putea fi prelungită.

Pe lângă necesitatea acoperirii costurilor suplimentare, specialiștii europeni au semnalat o discrepanță între calculele financiare și prevederile proiectului de lege. Aceasta vizează salariile din sănătate, diferența dintre fișierul folosit pentru estimarea impactului și textul proiectului fiind evaluată la aproximativ un miliard de lei.

Autoritățile trebuie să stabilească exact impactul financiar al noii legi înainte de aplicarea majorărilor salariale.

Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Potrivit variantei prezentate de ministru, aplicarea ar urma să înceapă de la o valoare de referință de 4.000 de lei, care să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară, nivel luat în calcul inițial.

Ministrul interimar al Muncii susține că impactul estimat ar trebui menținut puțin sub 12 miliarde de lei, pentru a exista o rezervă bugetară.

Presiunea asupra autorităților vine și din perspectiva evaluărilor agențiilor de rating și a investitorilor care urmăresc evoluția finanțelor publice ale României. În paralel, experții europeni au cerut Guvernului un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților.

Dragoș Pîslaru a respins informațiile potrivit cărora noua formulă a salarizării ar urma să ducă la diminuarea unor venituri. Ministrul a afirmat că au fost realizate calcule pentru diferite situații și că proiectul conține un mecanism destinat protejării veniturilor.