Comisia Europeană cere măsuri pentru legea salarizării. CASS ar putea fi extins pentru pensii

Potrivit capital.ro, Comisia Europeană solicită Guvernului României măsuri pentru a acoperi impactul bugetar suplimentar al noii legi a salarizării, estimările costurilor crescând de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei. Printre variantele menționate într-o corespondență tehnică se află extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor.

Există o diferență de aproximativ 4 miliarde de lei pe care Executivul trebuie să o acopere prin măsuri compensatorii. Comisia Europeană recomandă ca acestea să fie adoptate odată cu legea salarizării sau înainte de intrarea ei în vigoare.

Printre măsurile prezentate de oficialii europeni într-o corespondență tehnică se află și „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. În prezent, pensionarii cu venituri din pensii de peste 3.000 de lei plătesc CASS pentru suma ce depășește acest prag, măsura fiind prevăzută până la 31 decembrie 2027.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat la B1 TV că decizia privind eventuala prelungire aparține strict autorităților române, nu Bruxelles-ului.

„Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe”, a declarat Dragoş Pîslaru.

„dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a completat ministrul interimar al Muncii.

Specialiștii europeni au semnalat și o diferență între calculele financiare și prevederile efective ale proiectului de lege. Această discrepanță vizează salariile din sănătate, diferența fiind evaluată la aproximativ un miliard de lei.

Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Aplicarea ar urma să înceapă de la 4.000 de lei, urmând să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară.

Comisia Europeană a cerut, de asemenea, un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților. Ministrul Muncii a respins însă informațiile privind diminuarea unor venituri, menționând că proiectul conține un mecanism de protejare a acestora.