Cine a fost Sfântul Teodosie de la Brazi. Sărbătoarea din 22 septembrie în calendarul ortodox

În data de 22 septembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Teodosie de la Brazi, o sărbătoare trecută în calendar cu cruce albastră, dedicată unui sfânt român. Credincioșii obișnuiesc să rostească o rugăciune specială către acesta în vreme de necaz.

Născut în zona Vrancei în secolul al XVII-lea, Sfântul Teodosie a ales viața monahală și a devenit secretar la cancelaria mănăstirii Bogdana. Ulterior, a fost hirotonit episcop de Rădăuți în anul 1670 și episcop de Roman un an mai târziu.

La cererea lui Dumitrașcu Cantacuzino, a devenit mitropolit al Moldovei, însă calitatea i-a fost retrasă după ce i-a cerut domnitorului să pună capăt asupririi otomane. S-a retras ulterior la Mănăstirea Brazi, ocupându-se de reconstruirea acesteia.

În anul 1688, sfântul a fost răpit de prietenii domnitorului și dus în Țara Românească, unde a fost chinuit mai bine de zece săptămâni. În 1694, tătarii au năvălit la Mănăstirea Brazi și i-au tăiat capul după ce acesta a refuzat să le predea averile așezământului.

Moaștele sale au fost descoperite ulterior în mod miraculos, iar în anul 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a hotărât canonizarea sa și stabilirea prăznuirii în data de 22 septembrie. Tot în această zi sunt pomeniți și alți sfinți, precum Sfântul Foca, Sfântul Mucenic Isaac sau Sfântul Macarie de la Jabin.

În vreme de necaz, creștinii ortodocși pot rosti rugăciunea dedicată:

„Sfințite Ierarhe Teodosie, care de cununa mucenicească învrednicindu-te, prin tăierea cinstitului tău cap de către păgâni, pe când te aflai la Mănăstirea Brazi din Ținutul Vrancei, acum, împreună cu îngerii locuind, te bucuri de mărirea cea gătită sfinților, nu ne uita pe noi, păcătoșii, cei ce nădejde având în puterea ta de mijlocitor către Împăratul Hristos, ca unul ce stai înaintea tronului Sfintei Treimi, ție cu credință grăim unele ca acestea:

Bucură-te, că la Mănăstirea Brazi ai strălucit prin mucenicie!

Bucură-te, că acel loc al muceniciei tale s-a făcut cunoscut tuturor prin tine și, acolo, călugări și călugărițe s-au nevoit cu nevoința cea bineplăcută lui Dumnezeu, pomenindu-te necontenit între ctitori!

Bucură-te, că, pentru credința cea adevărată și pentru apărarea sfintelor odoare ale bisericii, spre a nu le lăsa pradă nelegiurii, ți-ai jertfit viața!

Bucură-te, că Dumnezeu a insuflat gând de evlavie ucenicilor tăi, și Lavrentie episcopul ți-a pus piatră de marmură deasupra cinstitului tău mormânt!

Bucură-te, că o cărămidă pusă sub pătimitorul tău cap, cu numele Teodosie înscris pe ea, te-a făcut cunoscut urmașilor de peste ani!

Bucură-te, că trupul tău, căzut sub ascutișul sabiei celei sălbatice, s-a descoperit în vremurile cele mai de pe urmă!

Bucură-te, că te-ai învrednicit de proslăvire din partea lui Dumnezeu, Care a dat gândul cel bun ieroschimonahului Dimitrie spre a căuta în pământ, unde, săpând, a găsit piatra de marmură a mormântului tău și cărămida cu înscrisul de pe ea, pe care era așezat capul tău cel desprins de trup, ca și întreg trupul tău!

Bucură-te, că și prin moarte s-a arătat întreaga ta smerenie, căci capul așezat cu gura în jos pe cărămidă, arată că mereu ai avut fruntea plecată spre pământ, rugându-te cu căldură ca și vameșul: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!”

Bucură-te, că prin rânduială dumnezeiască s-a făcut lucrarea de dezgropare a cinstitului tău trup, după mai bine de o sută cincizeci de ani și cu sobor de preoți în cântări duhovnicești a fost pus în paraclisul de taină din peștera Mănăstirii Brazi, unde se săvârșea Sfânta Liturghie până nu demult!

Fericindu-te pe tine, mult nevoitorule și mult răbdătorule Mucenice Teodosie, ne cucerim și zicem: Roagă-te pentru noi, cei ce facem cu dragoste pomenirea ta și ne întărim duhovnicește de lucrarea ta în pământul scumpei noastre Patrii și în ogorul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române.

Bucură-te, Mucenice Teodosie! Amin!”